Ai suspiciune de cancer pulmonar? Ce analize sunt gratuite și în cât timp trebuie făcute. Anunțul CNAS
Românii care prezintă suspiciuni de cancer pulmonar pot beneficia de investigații medicale decontate, inclusiv dacă nu sunt asigurați. CNAS explică ce servicii sunt acoperite de stat, cât ar trebui să dureze stabilirea diagnosticului și ce tratamente primesc pacienții.
Cancerul pulmonar poate fi depistat și tratat printr-o serie de servicii medicale suportate de sistemul public de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a prezentat luni, 2 noiembrie, drepturile pacienților, inclusiv accesul la investigații fără plafon lunar și posibilitatea efectuării unor teste în maximum cinci zile lucrătoare.
Investigații gratuite pentru cancer pulmonar, inclusiv pentru românii neasigurați
Persoanele care prezintă simptome ce pot indica un cancer pulmonar trebuie să se adreseze medicului de familie, care evaluează starea de sănătate și recomandă investigațiile necesare sau consultarea unui pneumolog.
Potrivit CNAS, investigațiile recomandate prin bilete de trimitere care conțin mențiunea „SO” (suspiciune oncologică) sunt decontate în afara valorii de contract a furnizorilor de servicii medicale.
Acest lucru înseamnă că investigațiile respective nu sunt condiționate de plafonul lunar obișnuit. De ele pot beneficia inclusiv persoanele care nu au asigurare medicală, în condițiile legii.
Din 1 iulie 2024, CNAS decontează și pachete standardizate de spitalizare de zi, care includ diagnosticarea cancerului pulmonar, evaluarea extinderii bolii și stabilirea stării clinice a pacientului.
Citește și: Toți românii au dreptul la servicii medicale gratuite pentru tratamentul cancerului. Cum beneficiezi
Diagnosticul de cancer pulmonar ar trebui stabilit în 28 de zile
CNAS recomandă ca etapele necesare diagnosticării și evaluării cancerului pulmonar să fie parcurse într-un interval de 28 de zile calendaristice.
La finalul investigațiilor, o comisie multidisciplinară stabilește strategia de tratament în funcție de tipul și stadiul bolii.
Intervalul de 28 de zile reprezintă o recomandare pentru organizarea investigațiilor, nu o garanție că diagnosticul va fi stabilit în acest termen.
Pentru persoanele diagnosticate, sistemul de sănătate decontează mai multe categorii de servicii:
-
Spitalizarea continuă, fără limită privind numărul zilelor sau al internărilor, atunci când există justificare medicală.
-
Investigațiile necesare monitorizării bolii, care trebuie efectuate în maximum cinci zile lucrătoare de la solicitare.
-
Testarea genetică pentru anumite forme de cancer pulmonar, în condițiile Programului național de oncologie.
-
Servicii de recuperare medicală, pentru maximum 42 de zile anual.
-
Îngrijiri paliative la domiciliu, maximum 180 de zile anual, cu posibilitatea cumulării cu îngrijirile medicale la domiciliu până la maximum 300 de zile.
-
Servicii de psiho-oncologie, inclusiv la distanță, în limita a patru servicii pe lună, și sprijin psihologic pentru aparținători, conform reglementărilor.
Persoanele neasigurate dobândesc calitatea de asigurat odată cu includerea în Programul național de oncologie, în condițiile legii.
Ce simptome pot indica un cancer pulmonar?
CNAS atrage atenția că anumite manifestări pot fi ignorate sau confundate cu simptome ale unor afecțiuni mai puțin grave.
Printre semnele care justifică prezentarea la medic se numără tusea persistentă, dificultățile de respirație, durerile toracice, răgușeala care nu dispare, expectorațiile cu urme de sânge și pierderea inexplicabilă în greutate.
„O tuse sau o răgușeală persistentă, expectorații cu urme de sânge, slăbirea inexplicabilă, pot fi semne ușor de ignorat ale cancerului pulmonar. Vă îndemnăm să nu amânați controalele preventive. Grija pentru propria sănătate este o prioritate care nu suportă amânare. Programează o consultație chiar săptămâna aceasta!”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS.
Citește și: Cancerul pulmonar, un pericol real în România. E depistat târziu. Sub 10% supraviețuire la 5 ani
O nouă investigație ar putea fi introdusă din 2027
CNAS analizează posibilitatea introducerii, începând cu anul 2027, a tomografiei computerizate toracice cu doză redusă de radiații (LDCT), recomandată anual în cadrul consultațiilor preventive pentru persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar.
Măsura nu este încă în vigoare, fiind condiționată de adoptarea modificărilor legislative necesare.
Persoanele care au nevoie de informații suplimentare pot consulta ghidul dedicat pacientului cu cancer pulmonar, publicat de CNAS, unde sunt prezentate etapele diagnosticării, tratamentului și recuperării, potrivit comunicatului CNAS.