Principalele declarații
O altă componentă este descentralizarea. Vom descentraliza jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier unde, pe bază de taxă specială, primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre.
În 2014, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului era 11%, acum a crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari.
Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%.
Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate.
Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat publicând toate datele legate de conduceri și indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță. Toate conducerile funcționează pe contracte de management.
Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de lei net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață.
Statul român subvenționează cu milioane de lei CFR și Metrorex. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție. Suntem în situația în care, cu 80% din buget subvenție, abia terminăm anul pe 0.
E nevoie de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutiv.
Dacă nu le vom controla cheltuielile și nu ne vom încasa veniturile, probabilitatea să revenim într-o situație complicată este destul de mare.
Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat publicând toate datele legate de conduceri și indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță. Toate conducerile funcționează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe indicatori, care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legat de industrie. Dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai anumită componentă și dacă bifezi câteva ceva, ai bifat cei mai mulți indicatori.
Vom modifica legislația pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției dată de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
Nu vom mai putea tolera astfel de situații, în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță. Este un grup de lucru pentru aceste măsuri, condus de Dragoş Anastasiu.
Unul din indicatorii bancari după care poți judeca o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de lei net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață. Toate băncile statului, să fim bine înțeleși.
Mă gândesc la CFR sau Metrorex, care beneficiază de subvenții. Statul român le subvenționează cu milioane de lei. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție. Suntem în situația în care, cu 80% din buget subvenție, abia terminăm anul pe 0.
O altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile. Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o povestă fără sfârșit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea.
Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale. E nevoie de oameni specializați pe controlul prețurilor de transfer.
A doua direcție importantă este reducerea risipei din sistemul de Sănătate. În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului era 11%, acum a crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%.
Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate. Avem concedii medicale extinse. Avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate pe câteva zile. Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atât de mare.
O altă componentă este descentralizarea. Vom descentraliza jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier unde, pe bază de taxă specială, primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre.
Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților, și extins în pasul doi la toate pensiile speciale. Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.
A treia componentă, nivelul pensiilor. Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Traduc asta - pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net.
Toate lucrurile trebuie completate cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu permită să avem zeci de mii de procese pe interpretare care să genereze alocări suplimentare de milioane de euro.
Întrebare: Susțineți un parlament cu 300 de parlamentari?
Cred că poate funcționa cu 300 de parlamentari, dar nu uitați că suntem o coaliție de guvernare. Când va fi suport pentru această componentă, veți vedea susținere din partea mea fără echivoc.
Întrebare: Vreau să vă întreb despre reforma în administrația locală. Vom vedea și o reducere a numărului de primăriii?
Eu am spus că se vor stabili noi norme pentru personalul din primării pentru a ține cont de populație și de actualele realități. Vor fi primării care, probabil, vor trebui să-și reducă personalul. Asta va rezulta dintr-o analiză obiectivă.
În ce privește componenta de reducere de UAT-uri, poate fi discutat la modul serios după ce acest prim pachet este pus în practică. Fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat pentru mandatul următor. Aplicarea nu se poate face decât în 2028.
Întrebare: 15 octombrie este data când analizează Comisia Europeană. Dacă nu sunt mulțumiți există posibilitatea majorării TVA sau noi taxe?
Până atunci, ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri. Avem câteva lucruri care trebuie făcute în vară. Sper că estimările pe care le-am făcut și efectele pe care le așteptăm să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene, ca un prim pas spre stabilizare ca după aceea să lucrăm la probleme mai mici, aspecte care nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. Niciun guvern nu vrea să crească taxe și impozite, discutăm de o perioadă prin care trebuie să trecem.
Întrebare HotNews: Domnule Bolojan, v-ați sfătuit în aceste zile cu președintele Nicușor Dan pe tema pachetului doi de măsuri?
Au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare. Sunt parte a programului de guvernare. E nevoie să-l punem în practică. Pe componentă de apărare, de politică externă lucrăm cu domnul președinte, pe competențele care țin de dânsul.
Întrebare: Veți achiesa la propunerea lui Anastasiu privind reducerea veniturilor? Unul dintre miniștri a făcut acest pas.
Fiecare om poate să facă gesturi așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că nu fac gesturi populiste. O să vă anunț dacă va fi cazul.
Despre viitorul TAROM Întrebare: Ce viitor vedeți la Tarom? E nevoie de privatizare?
Nu am o soluție să o propun aici pentru că altfel eram managerul de la Tarom, dar cred că este loc de mai bine. Cei care au fost în conducerea Tarom ar trebui să se gândească unde suntem. Nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine.
Întrebare: Vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale?
O componentă la ANAF este cea legată de prețurile de transfer. Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, indiferent că sunt românești sau străine, trebuie să plătească taxe statului român.
STIRE INITIALA
Premierul a precizat că primele efecte se văd: ”Am reuşit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută”.
Citește și: Bolojan, de Ziua Independenței SUA: Suntem recunoscători pentru sprijinul constant al Statelor Unite
”Suntem la finalul unei săptămâni şi vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat şi care vor fi priorităţile pentru luna iulie. Am prezentat în Parlament pachetul fiscal-bugetar, primul pachet care are două direcţii importante în vederea reducerii deficitului – a creşte veniturile şi a plafona şi scădea cheltuielile”, a afirmat premierul.
VIDEO Ilie Bolojan: Vom limita numărul de șefi de la stat și vom plafona indemnizațiile
Potrivit acestuia, măsurile s-au referit exclusiv la componenente structurale pentru a testa reacţiile ECOFIN şi a pieţelor.
”Am constatat că am avut o reacţie pozitivă. Am văzut o perspectivă îmbunătăţită faţă de România, pe care au avut-o pieţele”, afirmă Bolojan.
Citeşte şi: De ce ameninţă Ilie Bolojan cu demisia. "Sunt un premier cu mandatul pe masă!"
România a reuşit să se împrumute în această săptămână, toate titlurile emise au fost subscrise.
”Am reuşit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută”, a afirmat Bolojan.
