În urmă cu două luni, Newsweek România explica posibilitatea ajungerii la un astfel de scenariu, după ce deputatul Florin Iordache anunța că partidul său lucrează la o procedură constituțională de scoatere din joc a președintelui Iohannis, dar printr-o variantă prin care să fie evitată consultarea populației.
Pas cu pas spre suspendare. Varianta lui Dragnea
Cum pregătește PSD, pas cu pas, de două luni, suspendarea lui Klaus Iohannis, astfel încât să fenteze organizarea unui referendum prin care populația să decidă dacă președintele trebuie sau nu demis? La jumătatea lunii iunie, deputatul Florin Iordache, președintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiției, anunța că Iohannis a încălcat Constituția prin faptul că refuza să respecte decizia CCR privind revocarea Laurei Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA.
Iordache avertiza, atunci, că președintele României poate fi suspendat fără a se ajunge la organizarea unui referendum. „Haideți să citim în integralitatea Constituția și o să găsiți acolo sancțiuni și pe această chestiune. Deci până la acel referendum de suspendare (demitere - n.r.), sunt și alte sancțiuni. Vom face o dezbatere, o să discut cu colegii mei şi avem soluţii şi pentru aceasta”, declara, în iunie, Florin Iordache.
În 9 iulie, președintele Klaus Iohannis a revocat-o din funcție pe șefa DNA, însă planurile PSD de suspendare a șefului statului continuă, mai mulți lideri PSD anunțând că președintele se face vinovat, în opinia lor, de înaltă trădare. Această acuzație ar permite Parlamentului să recurgă la singura variantă prevăzută de Constituție de suspendare a președintelui României fără organizarea unui referendum de demitere.
Invitat în studiul Antena 3, Liviu Dragnea a anunțat duminică, 5 august, că „niște colegi” au finalizat un document prin care Klaus Iohannis să fie pus sub acuzare de înaltă trădare, însă a admis că în coaliția PSD-ALDE nu s-a luat încă o decizie cu privire la acest document, urmând a se consulta cu partenerul său de guvernare, Călin Popescu Tăriceanu.
„Sunt multe acţiuni ale lui Iohannis care pot îmbrăca forma trădării. Nu mi-aş dori să ajung acolo, dar nu e imposibil. Sunt acţiuni care au adus deservicii României (...) Klaus Iohannis nu poate da nimănui nici lecţii de morală, nici lecţii de anticorupţie. Nimănui nu poate. Ca să discutăm foarte clar. Statul român aşteaptă de câţiva ani de zile să primească câteva sute de mii de lei sau de euro, mi se pare, de la familia Iohannis, iar el trebuie să răspundă pe partea penală, după ce a răspuns pe partea civilă. De fapt, pe partea civilă n-a răspuns, pentru că n-a dat banii”, a anunțat, duminică, Liviu Dragnea, la emisiunea lui Mihai Gâdea.
Cele șapte motive invocate de „deputatul mitralieră”
Unul dintre „colegii” lui Dragnea care promovează intens varianta acuzării lui Iohannis de înaltă trădare este deputatul Cătălin Rădulescu, care a declarant, într-un interviu pentru Digi 24, că există cel puțin șapte motive identificate de PSD în baza cărora șeful statului poate fi acuzat de înaltă trădare.
„Informaţiile mincinoase spuse la televizor, pe care un preşedinte nu are voie să le facă, au făcut o stare în interior şi în exterior, minţind că nu sunt bani de pensii şi salarii, s-a creat o instabilitate economică care a dus la blocaje investiţionale. Nimeni nu vrea să vină când un preşedinte spune astfel de lucruri. Nu am început cu cea mai gravă: incitarea la schimbarea ordinii constituţionale. Iohannis a ieşit permanent în stradă, cere ieşiri în stradă cu atacuri împotriva guvernului. Atacă în permanenţă premierul şi Guvernul, personal, şi prin intermediari cum este Orban. A blocat Parlamentul permanent”, a declarant Cătălin Rădulescu.
Ce spune Constituția
În urmă cu două luni, odată cu primele declarații ale lui Florin Iordache, Ioan Stanomir, profesor de Drept constitutional, a explicat pentru Newsweek România că varianta prin care șeful statului poate fi suspendat, fără a fi nevoie de consultarea cetățenilor pentru demiterea lui, prin organizarea unui referendum, este ca Parlamentul să-l acuze pe președinte de înaltă trădare. Conform Articolului 96 din Constituție, Senatul și Camera Deputaților, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul parlamentarilor, pot decide punerea sub acuzare a președintelui României pentru înaltă trădare. Același articol mai arată că „de la data punerii sub acuzare și până la data demiterii, președintele este suspendat de drept”. Ulterior, „competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.”
Cu alte cuvinte, explică profesorul Ioan Stanomir, de la momentul în care Parlamentul decide, prin votul a cel puțin două treimi a deputaților și senatorilor, punerea sub acuzare pentru înaltă trădare a șefului statului și până ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă dacă această acuzație este sau nu adevărată, președintele României este suspendat din funcție.
Atribuțiile lui sunt preluate, tot conform Constituției, de șeful Senatului, iar în lipsa acestuia, de preşedintele Camerei Deputaţilor. În situația actuală, rolul de președinte interimar i-ar reveni lui Călin Popescu Tăriceanu sau, în lipsa acestuia, de Liviu Dragnea. Această procedură, care ar viza acuzarea președintelui de înaltă trădare și suspendarea lui urmată de destituire, ar fi posibilitatea prin care șeful statului ar putea fi destituit fără a se ajunge la referendum, ci doar în urma deciziei Înaltei Curți. În cazul în care Înalta Curte decide că acuzația de înaltă trădare adusă de parlament președintelui este nefondată, șeful statului își reia atribuțiile, odată cu o decizie definitivă a instanței. Conform lui Ioan Stanomir, șeful statului ar putea fi acuzat de înaltă trădare în situația în care nu respectă ordinea constituțională, supune statul inamicului sau dă o lovitură de stat. Singura problemă în această ecuație, pentru PSD și ALDE, este legată de cele două treimi din numărul parlamentarilor care să voteze pentru suspendarea președintelui, cele două partide neavând o asemenea majoritate.
Ce poate face președintele interimar
Pe de altă parte, dacă se ajunge la varianta suspendării președintelui, indiferent de varianta aleasă de Parlament, președintele interimar, respectiv șeful Senatului (sau cel al Camerei Deputaților), preia toate atribuțiile șefului statului, cu câteva excepții prevăzute de Constituție (Articolele 88-90). Astfel, președintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate convoca referendum pe chestiuni de interes national.
În situația actuală, dacă se ajunge la varianta suspendării președintelui Klaus Iohannis (inclusiv prin suspendare fără demitere și fără a se ajunge la referendum, așa cum amenință liderii PSD), președintele interimar ar promulga integral legile justiției și Codurile penal și de procedură penală, după trecerea lor de CCR. Totodată, coaliția aflată la putere ar scăpa și de stresul unui președinte care să mai încurce planurile unor ședințe de guvern, prin prezidarea acestora, în cazul în care PSD și ALDE vor da o ordonanță de urgență privind amnistia și grațierea, așa cum se vehiculează în spațiul public.
Citește și: PSD vrea acuzarea lui Iohannis pentru înaltă trădare. Documentul este gata
