În 2010, guvernul Boc a transferat către administrațiile locale majoritatea spitalelor. Din circa 360 de unități spitalicești, doar 58 mai sunt în subordinea Ministerului Sănătății.
Guvernul PNL a decis ca, pe perioada stării de urgență, toate spitalele de stat să fie conduse de acest minister. În consecință, Nelu Tătaru a început să-i schimbe pe managerii afiliați PSD. Însă liberalii și-au adus propria clientelă: penali, patroni de firme de pompe funebre sau un șef de restaurant.
Situația a devenit ridicolă în momentul în care, urmare a unei decizii a Parlamentului, baronii locali și-au luat spitalele înapoi și au concediat managerii numiți de Nelu Tătaru, certându-i pe liberali pentru faptul că au politizat conducerile spitalelor.
Așa s-a ajuns ca Ionel Arsene, liderul PSD Neamț, trimis în judecată de DNA, să-i dea lecții ministrului Sănătății.
Newsweek România vă prezintă cum a încercat PNL să schimbe clientela PSD care conducea spitalele locale și, parțial, a eșuat. După acest semi-eșec, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că vrea să „depolitizeze“ întregul sistem medical de stat.
Pintea, schimbată cu un liberal
La 10 aprilie, Sorina Pintea a fost destituită de la conducerea Spitalului Județean Maramureș, la cererea directă a premierului PNL Ludovic Orban. În locul ei, ministrul Nelu Tătaru l-a numit pe un consilier local PNL din Sighetul Marmației, Alexandru Oros.
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea (PSD), a protestat la această numire. „Domnul Oros nu are legătură cu activitatea medicală, nu a activat în domeniu din anul 2016, când şi-a finalizat în condiţii controversate mandatul de manager al Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei.
Controalele efectuate de Ministerul Sănătăţii în anul 2014, în unitatea pe care Alexandru Oros o conducea de un an de zile, au scos la iveală deficienţe majore de administrare, spitalul din Sighet riscând, la acel moment, să fie retrogradat la un spital de nivelul V.
Doi ani mai târziu, în mai 2016, controlul realizat de DSP Maramureş s-a soldat cu amenzi în sumă de 10.000 de lei pentru Spitalul Municipal Sighet, motivaţia pe scurt fiind aceea că unitatea medicală nu a utilizat deloc biocide şi că deşeurile medicale periculoase au fost depozitate în condiţii improprii, amendă care nu a fost contestată“, a arătat Gabriel Zetea.
Imediat ce a trecut starea de urgență și spitalul a revenit sub controlul Consiliului Județean, Zetea l-a schimbat pe Oros și a numit un manager interimar, un medic neurochirurg care lucra la acest spital, Vasile Pop.
Arsene dă lecții de integritate
La 10 aprilie, ministrul Nelu Tătaru l-a demis pe managerul SJU Neamț, Florin Apostoae, numit de președintele Consiliului Județean, Ionel Arsene. Apostoae e fiul unui unui consilier județean PSD și, anterior, condusese spitalul din Târgu Neamț, unde fusese acuzat că hărțuia asistentele medicale și cerea șpagă la angajare.
În plus, Apostoae era trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene. Scandalul a izbucnit însă când Tătaru a numit în fruntea spitalului un membru PNL, Marius Ghineț, care era patron al unei firme de pompe funebre. Imediat, Ionel Arsene a reacționat dur.
„Dintotdeauna am avut bănuiala că liberalii nemţeni vor să îngroape sistemul de sănătate dar nu mă aşteptam să găsească chiar pe cineva cu experienţă în domeniu“, a scris Arsene, ironic, pe Facebook.
Imediat ce starea de urgență a încetat, iar Nelu Tătaru a pierdut controlul asupra spitalelor locale, Arsene l-a schimbat pe Ghineț și a adus un fost medic militar în fruntea SJU Neamț, pe Silviu Verzea, care avea și experiența unui rezidențiat de șase luni în Franța.
Managerul care știe „să facă bani“
În Câmpeni, Alba, în momentul începerii pandemiei, directorul spitalului era un membru al PSD, Călin Bodea, numit de primarul pesedist, Ioan Andreș. La 1 mai, Ministerul Sănătății l-a schimbat pe pesedistul de la conducerea spitalului cu un penelist, Valentin Gog, șef de restaurant.
„Eu vin din mediul privat, ştiu cum se fac banii în mediul privat, am o organizaţie foarte bună, am nişte performanţe în mediul privat deosebite, la fosta fabrică unde am fost director de producţie nu am scăzut niciodată sub 110% producţia“, a explicat Gog motivele pentru care a fost pus la conducerea spitalului.
Ministrul Nelu Tătaru (sus) nu mai vrea ca Ionel Arsene să numească directori de spital - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Ministrul Nelu Tătaru a susținut că acesta corespundea „criteriilor“ și nu știa că Gog a condus un restaurant: „Nu am ştiut absolut nimic, pentru mine a însemnat să corespundă la nivelul resurselor umane din minister ca şi criteriu, sunt nişte criterii, să ai cursuri superioare pe care vi le-am repetet, să ai cursuri de management“.
Imediat ce starea de urgență s-a terminat, primarul PSD l-a dat afară pe liberalul Gog şi l-a numit, din nou, pe colegul său de partid, Călin Bodea. Acesta va avea un salariu de bază de 17.218 lei, potrivit presei locale.
Un vânzător de făină
În 3 mai, ministrul Nelu Tătaru l-a numit la conducerea spitalului din Oltenița pe Valentin Emanoil, absolvent al unei facultăți de finanțe din cadrul universității Spiru Haret și taxat drept „vânzător de făină“ de presa locală, întrucât a lucrat la Agricola Călărași.
Valentin Emanoil a mai fost manager interimar la SJU Călărași, între iulie 2017 și mai 2019. El a fost sprijinit de organizația locală a PNL pentru a fi numit în acest post, scrie presa din acest județ.
Întrebat ce îl califică pe Emanoil pentru un post atât de important, premierul Ludovic Orban a declarat, pentru site-ul marinbadea.ro: „Voi vorbi cu ministrul Tătaru. Eu habar nu am, chiar nu știu.
Dar mă văd de două-trei ori pe săptămână și mai discutăm așa, pe chestiuni… Așa, eu nu m-am băgat pe numirile de manageri. I-am spus să numească oameni de calitate acolo unde e necesar. Deci problema e la spitalul de Oltenița. Bine-bine!“.
Un penal amnistiat
La sfârșitul lunii mai, la conducerea Spitalului Județean de Urgență Craiova a fost numit Laurențiu Ivanovici, deși acesta a fost condamnat în 2003 la câteva luni de închisoare, cu executare, pentru fals și uz de fals.
Ivanovici este consilier județean PNL și a ocupat funcția de Șef Serviciu Managementul Calității Serviciilor Medicale, la spitalul județean.
Inițial, el a fost arestat pentru că ar fi facilitat unor persoane trecerea frauduloasă a graniţei contra unor sume cuprinse între 1.500 şi 2.000 de mărci. Ulterior, el a primit o condamnare de două luni pentru fals și uz de fals.
Ivanovici a reuşit să scape de închisoare printr-o lege de graţiere, legea 543/2002, aplicată tuturor pedepselor mai mici de cinci ani, cu excepţia anumitor infracţiuni. A stat totuşi în spatele gratiilor mai bine de o săptămână, scrie presa locală.
„Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată.
Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”, a declarat Laurenţiu Ivanovici, citat de adevarul.ro.
Focșani: Ruda prefectului
La Spitalul Județean Vrancea, managerul susținut de Marian Oprișan,
Constantin Mândrilă, condamnat penal pentru furt de conserve, a fost înlocuit cu Elena Neagu, despre care presa a scris că este verișoara prefectului Gheorghiță Berbece.
Întrebată, într-o conferință de presă, în legătură cu relația ei de rudenie, ea a refuzat inițial să răspundă, după care a afirmat: „Nu este un grad de rudenie aşa cum s-a scris şi cum s-a specficat. Eu, personal… nu“.
Anterior, Elena Neagu fusese medic stomatolog într-o comună din Vrancea. Noul manager nu are pregătire în domeniul administrației spitalelor și a spus presei locale că acum urmează un curs de „management al calității“, fără să ofere alte detalii. Noul prefect al județului Vrancea, Gheorghiță Berbece, a fost numit de guvernul Orban.
Spitalul județean Vrancea este singurul astfel de spital care nu este subordonat Consiliului Județean, ci Ministerului Sănătății.
Fostul manager, Constantin Mândrilă, a fost numit în funcție de Raed Arafat, în 2012, pe vremea când actualul secretar de stat din Ministerul de Interne ocupa funcția de ministru al Sănătății în guvernul Ponta.
Tătaru vrea depolitizare
După încetarea stării de urgență, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a promis în repetate rânduri că va depolitiza sistemul public de sănătate.
„Este un obiectiv al meu de a depolitiza tot ce înseamnă management, am început cu o schimbare în organigrama Ministerului Sănătăţii, iar în următoarea lună vom vedea dispariţia unor direcţii, prin comasare, modificarea unor atribuţii (...), vor urma DSP-urile, iar în măsura în care legislaţia îmi va permite, poate nu acum, peste şase luni, voi trece şi la managementul spitalelor“, a spus ministrul, la Digi 24.
Ce propune de fapt Tătaru este ca spitalele care, în 2010, au trecut în subordinea administrațiilor locale, să revină sub controlul Ministerului Sănătății.
Autoritățile locale ar finanța aceste spitale în continuare, dar ministerul ar gestiona numirea managementului.
Primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, a anunțat că se opune acestei măsuri, pe care a considerat-o incorectă: „În momentul în care doreşti să preiei spitalele din România, trebuie să investeşti.
Până acum, din păcate, Ministerul nu s-a implicat aproape deloc. Investiţia autorităţilor publice locale pe durata pandemiei este de aproape 900 de milioane de de lei, iar contribuţia Ministerului Sănătăţii nu ajunge nici la 200 de milioane de lei“.
