Perspective pentru alegerile din 2024: Partidele mari se unesc, partidele mici se înmulțesc

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 17.06.2022 - 11:06

Fenomenul reașezării scenei politice românești, în perspectiva alegerilor din 2024, a început.

SHARE

Evoluțiile din ultima vreme de pe scena politică românească sunt pe cât de interesante, pe atât de surprinzătoare. 

Începând cu larga coaliție de guvernare PSD-PNL și terminând cu schismele din sânul partidelor de opoziție, reașezarea scenei politice autohtone a început, cu doi ani înainte de alegeri.

În 2024, vom avea scrutin europarlamentar, local, parlamentar și prezidențial. 

Cum președintele Klaus Iohannis își va termina al doilea mandat, bătălia pentru cea mai înaltă funcție în stat va fi deschisă. 

Ipoteza unei candidaturi comune PSD-PNL, vehiculată în mediile politice, a fost exclusă de președintele
social-democrat Marcel Ciolacu.

„E foarte greu să cred că pentru funcţia de preşedinte, după ce ai trecut prin trei rânduri de alegeri separat, vom găsi contextul de a avea un candidat comun“, a spus Ciolacu. 

În ciuda acestui fapt și în ciuda disensiunilor din sânul coaliției de guvernare – cum a fost cea legată de schimbarea sistemului de impozitare – PSD și PNL încearcă să păstreze coeziunea guvernării și să livreze electoratului, în așa fel încât să-și maximizeze șansele în alegerile de peste doi ani. 

Până acum au avut succes, sondajele de opinie creditând cele două partide cu primele două poziții, cu un evident avantaj pentru PSD.

Astfel, o cercetare sociologică efectuată de INSCOP Research la comanda PNL, în perioada 28 martie – 11 aprilie a.c., relevă că PSD ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PNL cu 23% din voturi.

Cu mențiunea că social-democrații staționează, iar liberalii sunt pe trend ascendent.

În planul imaginii, pare că social-democrații știu să evite erodarea firească cauzată de prezența la guvernare, printr-o subtilă strategie de victimizare. 

Lucrurile se mai pot schimba până în 2024, scorurile pot fi influențate de rotația pentru funcția de premier (în 2023, PSD va prelua șefia Guvernului, iar funcția îi va reveni lui Marcel Ciolacu), însă perspectiva ca PSD și PNL să se mențină în frunte, la distanță de celelalte formațiuni politice, este fezabilă.

Mai ales că, în rândul partidelor de opoziție, are loc un fenomen contrar celui firesc. În loc să se unească pentru a contracara masivul bloc liberal-social- democrat, fortele de opoziție trec printr-un proces de fărâmițare. Apar formațiuni noi, mici, care vor ciupi din electoratul lor, în loc să afecteze formațiunile de guvernare.

Potrivit sondajului CURS, AUR și USR, principalele forțe de opoziție, au scăzut în preferințele electoratului, ajungând până la 12%, respectiv, 10%.

Din cauza frământărilor de la vârful partidului, PMP se chinuie să atingă pragul electoral de 5%, necesar accesului în Parlament, și nu este foarte clar că va reuși.

Pe termen scurt, este posibilă o absorbție a partidului de către PNL. UDMR se menţine la un nivel de 5% în intenţiile de vot.

Clasamentul este completat de PRO România, partidulul fostului premier Victor Ponta, cu 3% din voturi,
Partidul Umanist Social-Liberal, cu 2%, Alianţa pentru Patrie, al lui Liviu Dragnea, cu 1%, și Forţa Dreptei, al lui Ludovic Orban, cu 1%.

Ce planuri are Cioloș

Cea mai recentă schismă în sânul Opoziției este plecarea lui Dacian Cioloș. El a recurs la acest gest după ce, recent, și-a dat demisia din funcția de președinte al USR.

Ales democratic la Congres în defavoarea lui Dan Barna, Cioloș nu a reușit să scoată USR de sub influența acestuia și a grupării care-l sprijină în conducerea centrală a partidului. 

Tentativa sa de a modifica Statutul formațiunii, pentru a prelua puterea, a fost respinsă la vot, motiv pentru care Dacian Cioloș a plecat și a anunțat lansarea unui nou partid, Reînnoim Proiectul European al României (REPER),
împreună cu alți patru europarlamentari: Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituță, Dragoș Tudorache.

Până la primul congres, partidul va fi condus interimar de co-președinții Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, după cum precizează cererea de înființare a partidului depusă la tribunal.

În loc să se unească pentru
a contracara masivul bloc
liberalo-social-democrat,
opoziția trece printr-un
proces de fărâmițare

„Ne dorim să devenim un reper pentru egalitatea de gen şi de șanse. Eu sper ca acest model de copreședinție femeie - bărbat, în care deciziile se iau prin consens şi cu mandate egale, să fie păstrat și după primul congres, în care se va alege conducerea REPER.

Astăzi îl avem în Statut. Femeile sunt peste 50% din populația României şi ele sunt subreprezentate în politică și în administrația din România. Vom încerca să schimbăm această stare de fapt“, a declarat Ramona Strugariu.

Presa internațională a scris că Dacian Cioloș nu ar fi demisionat întâmplător din USR, ci ar urma să fie cooptat în noul grup politic pan-european propus de Emmanuel Macron, președintele Franței.

Potrivit Politico.eu, Macron ar fi lansat deja propunerea privind crearea unei noi alianțe centriste pan-europene.

Forța lui Ludovic Orban

Un alt partid mic apărut relativ recent este Forța Dreptei, al lui Ludovic Orban. După ce a pierdut competiția internă pentru președinția PNL, în fața lui Florin Cîțu, Ludovic Orban l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că a intervenit în favoarea acestuia din urmă, depășindu-și atribuțiile constituționale.

„Nu pot să mă abţin şi să spun câteva cuvinte despre chiriaşul de la Cotroceni. Oricât de multe ascunde, oricât de departe va sta de oameni, tot îl vor ajunge scrâşnelile din dinţi, sudalmele şi blestemele oamenilor pe care i-a trădat.

Nimeni nu scapă atunci când îşi bate joc de oameni. Cu o cotă de încredere prăbuşită, fără niciun fel de legitimitate şi autoritate morală, Klaus Werner Iohannis încă îşi face planuri.

Singurul plan pe care trebuie să şi-l facă este să-i slugărească cât mai mult pe PSD-işti, ca nu cumva să treacă suspendarea prin Parlament.

Pentru că, dacă se va întoarce la popor, prin referendum de demitere, mandatul lui va înceta înainte de termen“, a declarat Orban, la scurt timp după ce şi-a dat demisia din PNL.

El a lansat Forţa Dreptei, pe care a descris-o drept „o construcţie pe termen lung, care nu se gândeşte doar la alegerile din 2024“.

Orban a afirmat că noul partid se bazează pe un liberalism conservator, asemănător ca doctrină politică cu Partidul Republican din SUA, cu Partidul Conservator din Marea Britanie şi cu Uniunea pentru Mişcarea Populară din Franţa şi având multe similarităţi cu creştin-democraţii germani.

„Practicăm un liberalism care continuă tradiţia PNL, un liberalism naţional, puternic ancorat în tradiţiile şi valorile specifice ale poporului român“, a spus el.

Pol suveranist

Alianța pentru Patrie (APP) este o altă formațiune de mici dimensiuni, apărută în ultimul an pe eșichierul politic.

Ea a fost înființată de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, după ce a fost eliberat condiționat din penitenciar, unde și-a ispășit doi ani din pedeapsa de 3 ani și jumătate de închisoare, primită în dosarul angajărilor fictive la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman.

La înființarea APP, în septembrie 2021, Dragnea avea să declare: „Alianţa pentru Patrie s-a născut practic din lacrimi, din deznădejde şi din suferinţă, a noastră a tuturor, recunoscută sau nerecunoscută, dar şi din speranţa că încă se mai poate recupera România“.

George Simion și Diana Șoșoacă, doi lideri care nu pot încăpea în același partid - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Partidul lui Dragnea a început discuțiile cu PNȚCD în vederea creării unui pol suveranist, în speranța că acest current va avea succes în România, așa cum s-a întâmplat, de pildă, în Ungaria. 

„O alianță politică între PNȚCD și APP este mai mult decât vitală pentru România, răspunzând dezideratului celei mai mari părți a poporului român, în perspectiva alegerilor generale din 2024, de constituire a unei platforme formată din partidele suveraniste autentice“, a precizat președintele PNȚCD, Aurelian Pavelescu.

La rândul său, Liviu Dragnea a precizat că „bătălia electorală din 2024 nu va mai fi între stânga și dreapta, ci între suveranism și globalism, între dragoste de țară și vânzare de țară“.

Cu acest prilej, Pavelescu i-a înmâ­nat lui Dragnea „Medalia Oma­gială Iuliu Maniu“, gravată cu chipul fondatorului PNȚCD, iar pe verso cu harta României Mari și cele patru principii ale partidului: democrație desăvârșită, morală creștină, patriotism luminat și dreptate socială.

Dăncilă se întoarce

Pupila politică a lui Dragnea, fostul premier Viorica Dăncilă, a lansat și ea un partid politic de buzunar, intitulat „Naţiune Oameni Împreună“ (NOI). 

În discursul rostit la congresul care a ales-o președinte al formațiunii, Dăncilă a afirmat că a ales să revină în politică pentru a crea consens şi pentru a înlocui interesul personal şi cel de partid cu interesul naţional.

„Nu am ales să vin în politică pentru a crea sau a întreţine divergenţe cu cineva sau pentru a ataca alte formaţiuni politice. (...)

Am revenit în politică pentru a crea consens, o politică în care interesul personal şi cel de partid să fie înlocuit cu interesul naţional. (...)

Îmi exprim în continuare credinţa că fiecare trebuie să fie judecat în funcţie de moştenirea reală pe care a lăsat-o la final de mandat, nu în funcţie de percepţiile induse şi întreţinute artificial de anumite medii viciate de interese obscure.

Am convingerea că revenirea mea în politică îmi va atrage multe critici, însă, ca un om care iubeşte ţara, ca un bun român, nu pot sta departe când văd că lucrurile nu merg bine.

Vă asigur că nu voi ceda, nu voi face niciun pas înapoi, indiferent de atacurile sau dezinformările care vor urma“, a afirmat Dăncilă.

Șoșoacă intră în SOS

Nu în ultimul rând, senatoarea Diana Șoșoacă, fostă membră a AUR, a anunțat că a devenit membră a Partidului S.O.S. România. Formațiunea a fost înființată la data de 21 noiembrie 2021 prin decizie definitivă a Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a Civilă. 

„Dacă lucrurile vor
merge în ritmul ăsta,
la alegerile viitoare vom
avea, probabil, cea mai
mică prezență la vot

Șoșoacă a fost exclusă din grupul parlamentar al partidului AUR în februarie 2021. Mișcarea lui Șoșoacă va avea rolul să risipească voturile populist-suveraniștilor, în special cele ale AUR. 

Analiza expertului 

Consultantul politic Cristian Hrițuc a analizat pentru Newsweek România aceste mișcări de pe scena politică
românească: 

„În acest moment, putem spune că în România avem o situație politică diferită de ce am văzut în ultimii 20 de ani.

Avem două partide mari la putere și două partide de opoziție diferite fundamental, ce nu pot colabora, bântuite de vântul scindării. 

Mai mult de atât, partidele din opoziție nu au nici structuri puternice, nici experiență administrativă și nici prea mulți primari.

USR are câțiva primari în câteva orașe mari: Timișoara, Brașov, Bacău și în două sectoare din Capitală, dar care până acum nu au rezultate extraordinare și nu putem spune că sunt niște voci puternice pe scena politică de la vârf.

Nu am mai avut o astfel de situație pe scena politică în România, cu cele mai mari partide formând o alianță de guvernare și cu o opoziție ce este măcinată de rupturi și de certuri interne.

Când USL era la guvernare, exista PDL care avea o rețea de primari ce îi conferea o anume stabilitate și mai exista și un pol de putere creat în jurul fostului președinte, Traian Băsescu.

O situație asemănătoare am putea spune că era în vremea lui Adrian Năstase, dar și PD-ul de atunci și PNL-ul puneau bazele unei colaborări, aveau doi lideri în frunte cu experiență, Stolojan și Traian Băsescu și, într-un final, s-au așezat la masă și s-a născut alianța DA, care a și câștigat alegerile prezidențiale.

Am văzut că în aceeași săptămână Dacian Cioloș și doamna Șoșoacă au lansat două proiecte politice noi. REPER și SOS.

Aceste partide vor intra în primul rând în concurență cu cele din care provin cei doi politicieni, USR și AUR. Cu alte cuvinte, avem o fragmentare și mai mare la nivelul opoziției, ceea ce duce automat la crearea unei senzații de neputință. Românii pot vedea că opoziția e neputincioasă și se pierde în certuri interne. 

Deși există un climat propice pentru un partid de opoziție: criză economică, o alianță de guvernare compusă din două partide cu ideologie diferită, nici USR și nici AUR nu pot crește. Ultimele sondaje le arată în scădere.

Dacă lucrurile vor merge în ritmul ăsta, probabil la alegerile viitoare vom avea cea mai mică prezență la vot.

Există un electorat activ care acum nu se mai regăsește și este nereprezentat. Sunt oameni care au votat USR și care acum sunt dezamăgiți din cauza imaturității acestui partid, cum sunt și foarte mulți oameni care au votat PNL și s-au simțit trași pe sfoară în momentul în care s-a încheiat alianța cu PSD. 

Cred că cheia viitoarelor alegeri va fi acest electorat. Cine va reuși să îl capteze dacă va reuși.

FOȘTI PREȘEDINȚI Liviu Dragnea (foto sus), Ludovic Orban (foto jos) și Viorica Dăncilă (foto - a doua de jos) au ales să înceapă noi proiecte politice, însă partidele lor nu sar de 1% - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Teoretic, prima șansă ar avea-o un partid de opoziție și aici mă gândesc la USR, dar dacă acesta va sta în lupte cu REPER-ul lui Cioloș, dacă nu își va schimba strategia, e greu de crezut că va avea succes. Scena politică se poate reseta la «rotația guvernamentală».

Se pot schimba alianțele. Depinde foarte mult ce va fi atunci și depinde de contextul internațional. 

PNL nu a fost în stare să explice acum de ce a făcut alianța cu PSD și a pierdut mult. Știm cu toții că episodul Cîțu și demiterea miniștrilor USR a fost un «accident». Nu a fost o mișcare strategică planificată. 

S-a întâmplat din cauza neroziei fostului premier. Lucrurile au escaladat și s-a ajuns la o criză prelungită. 

În noiembrie, în momentul în care SUA a început să transmită partenerilor informațiile sale privind posibilul război din Ucraina, lucru prezentat chiar de președintele Biden, președintele Iohannis le-a dat liberalilor mișcarea în plic: faceți o alianță stabilă și cu o majoritate parlamentară largă.

Și eu am fost unul dintre cei nemulțumiți de această alianță, dar acum, la rece, realizez ce bine a fost că PSD a fost adus la putere și nu a fost lăsat în opoziție. 

Cred că liderii social-democrați ar fi avut alt discurs față de Federația Rusă, față de Ucraina dacă nu erau la putere. Cred că ar fi avut un discurs mult mai nuanțat, mai «neutru» pentru a nu pierde acele procente din publicul anti-occidental crescut ani de zile de televiziunile de casă.

Revenind, rotația guvernamentală din 2023 poate fi un moment în care să se schimbe tot jocul politic.

Depinde foarte mult de ce vor face atunci liberalii, dacă vor accepta sau nu rotația și schimbarea premierului.

Altfel, dacă am merge în aceeași linie ca până acum, s-ar putea să avem niște alegeri în 2024 marcate de absenteism.

Mai sunt aproape doi ani, iar în politică nu aduce anul ce aduce ceasul. Sunt crize în desfășurare și când sunt astfel de evenimente, oricând poate să apară o «lebădă neagră» și să avem o răsturnare de situație“. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.