Este vorba despre bugetul de stat pe anul 2020, bugetul asigurărilor sociale și proiectul privind modificarea OUG 114.
Premierul a declarat că a renunțat la plafonarea sporurilor pentru bugetari la 25% din salariul minim, precizând că acestea vor rămâne la nivelul actual: 15% din salariul fiecărui angajat.
În ceea ce privește interdicția de a cumula salariul de la stat cu pensia, se aplică pentru toate categoriile, cu excepția: profesorilor din mediul preuniversitar, a însoțitorilor persoanelor cu dizabilități (acesta a fost un amendament al Gabrielei Podașcă de la Pro România), a unor angajați din companii precum CFR Marfă, dar și a angajaților de la Școala Superioară de Aviație Civilă și a celor de la Academia Română, „unde foarte mulți angajați sunt pensionari”, după cum s-a exprimat Ludovic Orban.
„Am introdus interdicția de a cumula salariul la stat cu pensia. Am acceptat amendamente ca să arătăm că nu suntem lipsiți de realism.Am acceptat amendamentul privitor la anumite excepții: învățământul preuniversitar, în special în rural, nu există cadre didactice și predau mulți pensionari. Am acceptat această excepție pentru învățământul preuniversitar. Am acceptat excepția pentru însoțitorii persoanelor cu handicap. Am acceptat excepții pentru unele companii, precum CFR Marfă. Există mulți angajați care se ocupă de angajarea traficului care sunt și pensionari”, a spus premierul.
Orban a anunțat și prorogarea cu un an a intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii locali, la solicitarea USR.
Legat de modificarea OUG 114, premierul a declarat: „De prețul reglementat la gaze și enegie nu beneficiază doar categoriile vulnerabile, ci toți cetățenii. Ne dorim să direcționăm resursele către cetățenii care au nevoie de sprijin din cauza veniturilor mici. În perioada de tranziție până la liberalizarea pieței de gaze și energie electrică ne-am asumat să venim cu legislația privind consumatorul vulnerabil”.
Premierul a anunțat că de la 1 ianuarie încetează toate detașările din mediul privat la stat, cu excepția Ministerului de Externe, unde vor avea termen „câteva luni” pentru reglementarea situației.
Premierul a explicat și de ce a decis să-și asume răspunderea pe legea bugetului de stat: „Sigur că poate am surprins pe mulţi cu această procedură pentru legea bugetului. Am ales această procedură pentru că altfel nu am fi putut adopta bugetul”.
Premierul a explicat că la rectificarea bugetară a trebuit să scoată din venituri 18 miliarde „puse din burtă”.
„Trebuie să vă spun că nu este orice fel de buget. Venim după o perioadă în care au crescut cheltuielile, s-a ajuns la un deficit care depăşeşte 4,4% şi România trebuie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor financiare. (...) Au fost amânate rambursările de TVA, decontările pentru concedii medicale, maternale, întârziate plăţi, toate pentru a masca deficitul bugetar. Minciuna asta nu poate să continue. Am asigurat prin ordonanţa de rectificare revenirea la legalitate şi efectuarea plăţilor”, a mai precizat premierul.
Orban a mai spus că bugetul este construit pe o creştere economică de 4,1%, o rată de inflație de 3,1% şi un curs mediu de schimb 4,75 lei pentru un euro.
-----
Citește cum au evoluat discuțiile Guvernului cu partidele parlamentare pe legea bugetului:
Ciolacu și Meleșcanu contestă la CCR adoptarea bugetului fără dezbatere parlamentară
Amendamente la proiectul bugetului pe 2020: Și ALDE, acum în opoziție, și-a adus aminte de drumuri
PSD cere bani pentru spitalele regionale și de autostrăzi când trece în opoziție
Guvernul a acceptat propunerea USR de a amâna pensiile speciale ale primarilor
Senatul și Camera Deputaților se reunesc, luni, într-o serie de ședințe comune, pentru angajarea răspunderii Guvernului Orban pe cele trei proiecte adoptate de Executiv - bugetul de stat pentru 2020, bugetul asigurărilor sociale de stat și modificarea Ordonanței 114.
Şedinţele comune ale Parlamentului încep de la ora 16:00, relatează Agerpres.
În prima şedinţă comună, Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2020, cea de a doua şedinţă comună vizează angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, iar în cea de a treia şedinţă comună Guvernul îşi va angaja răspunderea pe proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea unor acte normative.
Potrivit calendarului stabilit de Birourile permanente reunite, parlamentarii pot depune amendamente la aceste proiecte de lege până luni dimineaţa, la ora 10:00, iar Guvernul va decide, în şedinţă, dacă şi le însuşeşte.
Executivul a adoptat, miercuri, proiectele de lege pentru care urmează să îşi angajeze răspunderea în Parlament.
Potrivit Constituției României, Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis sau nu se depune o moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.
Șeful Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ar urma să sesizeze Curtea Constituţională, privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern în legătură cu angajarea răspunderii Executivului pe proiectul de buget pe 2020, potrivit unor surse politice, citate de Hotnews.
Tot luni, pesediștii ar urma să decidă, în Comitetul Executiv Național, dacă vor depune o moțiune de cenzură.
