Modificările PSD la legea care apără drepturile persoanelor cu dizabilități, neconstituționale

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 23.01.2019 - 17:16
Fotografie dintr-un centru rezidențial, făcută de Centrul de Resurse Juridice într-o vizită de monitorizare

Mai multe modificări aduse de parlamentarii PSD la legea care vizează respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale au fost declarate neconstituționale. Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Iohannis.

SHARE

Modificările PSD la Legea 8/2016 pe care CCR le-a declarat neconstituționale se referă la modul în care președintele și vicepreședintele Consiliului de monitorizare, organism care ar trebui să verifice felul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități în centrele rezidențiale, sunt numiți și reconfirmați în funcție, fără concurs. 

O modificare pe care CCR a considerat-o legală se referă la acordarea unui spor de pericol de 15 la sută pentru angajații care fac vizite de monitorizare în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități. 

Citește și: CEL MAI CITIT ARTICOL SOCIAL PSD a dat liber la abuzuri în centrele pentru persoane cu dizabilități

Lista modificărilor PSD aduse Legii 8/2016, privind funcționarea Consiliului de monitorizare pentru Implementarea Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, declarate neconstituționale de CCR:

- președintele și vicepreședintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități sunt numiți prin hotărâre adoptată în ședința Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului, dacă întrunesc majoritatea voturilor senatorilor. Privind această modificare, Administrația Prezidențială a atras atenția că, pentru a fi adoptat, un asemenea act ar trebui să întrunească votul majorității deputaților, respectiv al senatorilor prezenți și nu votul majorității membrilor fiecărei Camere. 

reînnoirea mandatului președintelui și al vicepreședintelui, o singură dată, la cerere, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului

Citește și: Senatorul Chisăliță (PSD): În țara asta, nu conduc ONG-urile

președintele și vicepreședintele Consiliului de monitorizare care au un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcții în structurile Consiliului de monitorizare, fără concurs, cu avizul președintelui. Legat de această modificare, Administrația Prezidențială a atras atenția că această modificare „prin această prevedere se instituie un privilegiu pentru foștii președinți și vicepreședinți ai Consiliului de monitorizare la ocuparea unui post în cadrul instituției în detrimentul altor persoane, care ar îndeplini criteriile cerute pentru ocuparea respectivului post prin concurs”. 

- încetarea mandatului de președinte și de vicepreședinte în cadrul Consiliului de monitorizare, prin propunerea motivată a celor care i-au avizat pentru a fi numiți. Legat de această modificare, Administrația Prezidențială a atras atenția că „legea este lipsită de claritate întrucât nu reiese, fără echivoc, în ce constă motivarea unei asemenea propuneri și dacă aceasta are la bază sugestiile organizațiilor guvernamentale care au făcut inițial propunerea de numire sau recomandările comisiei de specialitate din cadrul Senatului care a avizat propunerile de numire”. 

O modificare pe care CCR a considerat-o constituțională este acordarea unui spor de pericol de 15 la sută pentru angajații care fac vizite de monitorizare în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități. 

Citiți AICI sesizarea trimisă de președintele Klaus Iohannis Curții Constituționale. 

Citește și: CRJ: Vizitele de monitorizare în centrele pentru persoanele cu dizabilități, sub semnul întrebării

Redăm explicațiile CCR mai jos:

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, obiecție formulată de Președintele României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi în privinţa dispoziţiilor art.I pct.10 [cu referire la art.6 alin.(2)] și cu unanimitate de voturi în privința celorlalte texte legale, precum și a legii, în ansamblul său, a decis:

1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate și a constatat că art.I pct.6 [cu referire la art.5 alin.(1) și alin.(2)], art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(2 ind.2) și (2 ind.3)], art. I pct.8 [cu referire la art.5 alin.(6)], art. I pct.10 [cu referire la art.6 alin.(2)] și art. I pct.11 [cu referire la art.7 alin.(1) lit.e)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități sunt neconstituționale.

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că art.I pct.14 [cu referire la art.9 alin.(2 ind.)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, precum și legea în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.”

Legea se va întoarce în Parlament, la prima cameră sesizată (Camera Deputaților). 

Citește și: O inițiativă din România pentru drepturile copiilor cu dizabilități a fost preluată în UE

În 11 noiembrie, Legea 8/2016, care supraveghează modul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale, prin intermediul unui Consiliu de monitorizare, a fost modificată și trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis. Puteți citi legea aici. Printre cei 36 de parlamentari PSD care au propus modificarea Legii 8/2016 se numără senatorii Ecaterina Andronescu, Claudiu Manda, Robert Cazanciuc, Șerban Nicolae și Eugen Teodorovici. 

Consiliul de monitorizare este o instituție independentă, sub control parlamentar, prezentând raportul de activitate Comisiei pentru drepturile omului din Senat. Instituția a apărut ca urmare a ratificării de către România a Convenției pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, din inițiativa CRJ. 

Citește și: Uciși din grija statului. Dialog halucinant cu șeful unei instituții fantomă

În 2018, Consiliul a avut un buget de un buget de 4.240.000 de lei. Potrivit informațiilor publice publicate pe site, anul trecut a efectuat o singură vizită de monitorizare, la centrul „Sf. Andrei” din Ploiești. Din raportul de monitorizare disponibil pe site, știm doar că două angajate suspectate că ar fi fost violente cu copiii din centru au demisionat. Nu știm în ce stadiu sunt copiii sau ce s-a întâmplat acolo. Consiliul este condus de Florinel Butnaru, un inginer care a trecut de la PP-DD la PSD și care, în perioada comunistă, a fost închis, pentru că a deținut ilegal valută. 

Peste 18.000 de persoane adulte cu dizabilități erau instituționalizate în 426 centre rezidențiale, potrivit datelor disponibile pe site-ul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD), la începutul lui martie 2018. De asemenea, peste 9.100 de copii cu dizabilități se află în grija statului, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Copilului. 

În curs de actualizare

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te