Cererile de azil în Austria aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000 - cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE. Acesta este motivul pe care îl invocă guvernul austriac pentru a bloca extinderea spațiului Schengen, deși criteriile de aderare stabilite atunci când țara noastră a aderat la Uniunea Europeană erau și teoretic sunt altele, mai degrabă de natură tehnică.
Aceste criterii sunt îndeplinite de România de mai bine de 10 ani de zile, însă de fiecare dată, țările care au blocat aderarea noastră la Schengen au invocat motive politice.
Ministrul de externe austraic, o nouă palmă pe „ceafa” României. Schengen? „Nein!”
"Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută", a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un "semnal de alarmă" pentru Bruxelles. "Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, ca Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze."
Schallenberg a refuzat să definească un termen pentru momentul în care Viena ar putea ridica veto-ul asupra extinderii Schengen, dar, în condițiile în care sosirile de refugiați continuă să crească - agenția de azil a UE a înregistrat în ianuarie o creștere de aproape 60% de la un an la altul - o rezolvare a impasului privind Schengen pare să nu fie la îndemână pe termen scurt.
Citește și: Finanțator al grupării Hezbollah, expulzat din România. SUA au pus 10 milioane $ pe capul său
Schallenberg a declarat că guvernul său a fost încurajat de "planul de acțiune" al UE pentru înăsprirea controalelor la frontiere și accelerarea procedurilor de azil, dar că trebuie să vadă mult mai multe progrese.
„Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen”
"Ca țară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și dorim ca acesta să funcționeze", a spus el.
Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulți refugiați este faptul că alte țări ale UE aflate de-a lungul așa-numitei rute balcanice de vest - în special Ungaria - refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în țara respectivă după ce au ajuns în Austria. Toate rapoartele europene arată că România nu se află pe ruta migranților.
România nu este pe ruta migranților. De ce ne acuză Austria?
Prin Balcanii de vest (granița sârbo-ungară și sârbo- croată) au intrat anul acesta de 655 de ori mai mulți migranți decât prin Marea Neagră.
Astfel, potrivit datelor Frontex, instituția care gestionează frontierele UE, în perioada ianuarie- septembrie 2022, pe ruta Mării Negre au intrat 196 de migranți, în timp ce pe ruta Balcanilor de vest au intrat 128.438, după cum reiese din infografiile de mai jos.
Citește și: EXCLUSIV Județele cu cel mai mare procent de elevi la orele de religie. Cluj și București în Top
Balcanii de Vest au fost din nou "cea mai activă rută de migraţie către UE", potrivit agenţiei, care a înregistrat aproximativ 140.000 de traversări ilegale în regiune - o creştere de 152% faţă de 2021.
Italia a înregistrat de asemenea o creştere semnificativă a sosirilor ilegale, Ministerul de Interne anunţând peste 98.000 de migranţi sosiţi cu barca până mijlocul lunii decembrie, în creştere de la aproximativ 63.000 între ianuarie şi decembrie 2021.
Pe lângă ruta Balcanilor de Vest, ruta central-mediteraneană a fost cea mai activă anul acesta, migranţii încercând să ajungă cu barca în Italia, Spania sau Grecia, potrivit Frontex.
Conform așa-numitei reguli de la Dublin, țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective.
Politica internă din Austria dictează rațiunea politicii externe
Bulgaria și România încearcă peste 10 ani de zile să adere la Schengen și au reacționat cu furie la demersul austriac. Țările de Jos s-au alăturat Austriei și au pus veto Bulgariei, dar au dat undă verde României.
Criticii spun că demersul Vienei erodează inutil unitatea UE într-un moment în care membrii ar trebui să se străduiască să dea dovadă de mai multă unitate.
Mulți membri ai comunității de afaceri austriece, care au investiții importante atât în România, cât și în Bulgaria, au fost, de asemenea, alarmați de decizia guvernului.
Cu toate acestea, coaliția de guvernare din Austria, condusă de Partidul Popular al lui Schallenberg, mai are o altă preocupare: Partidul Libertății, de extremă dreapta, a preluat un avans covârșitor în sondajele de opinie la nivel național, cu puțin peste un an înainte de următoarele alegeri ordinare.
România în Schengen când migrația ajunge la nivelul de dinainte de 2015
Schallenberg a subliniat că obiectivul final al guvernului său, prin linia sa dură privind extinderea Schengen, este de a reveni la sistemul de dinainte de 2015, în care se călătorește cu adevărat fără frontiere.
"Ne dorim un sistem în care să nu mai fie nevoie să menținem controalele la frontieră", a spus el. "Nimeni nu beneficiază și nu le facem pentru că ne face plăcere, ci pentru că nu avem altă opțiune.”, potrivit Politico.
La votul din 8 decembrie 2022, Austria a votat și chiar „s-a certat” cu Germania pentru a băga Croația în „sistemul nefuncțional” din Schengen.
