Greu de modificat. O istorie a eșecurilor de schimbare a Constituției

DE Mircea Marian | Actualizat: 30.08.2019 - 07:56

Alianța USR-PLUS anunță ca primă măsură în viitorul proiect de guvernare o reformă constituțională. Nu sunt singurii care au avut această dorință, însă, din 2003 până azi, toți au eșuat.

SHARE

Singura tentativă reușită de revizuire a legii fundamentale, adoptate în 1991 de către regimul Iliescu, a avut loc în anul 2003. În

Legislativ, PNL și PD au votat proiectul de revizuire susținut de PSD, altfel nu s-ar fi atins pragul necesar de două treimi din voturile parlamentarilor.

Opoziția s-a scuzat, arătând că această revizuire era o condiție de aderare la UE. La referendum, situația s-a complicat: Adrian Năstase a avut nevoie de două zile pentru a mobiliza alegătorii.

Au avut loc scene de lumea a III-a, urnele fiind plimbate fără niciun control prin piețe sau la casele oamenilor. Doar astfel s-a atins pragul de prezență necesar validării, de 50%. Între timp, acest prag a fost coborât la 30%.

USR și PLUS își propun, acum, ca prim-punct al viitorului proiect de guvernare, „Reforma constituțională, asigurarea justiției independente și a statului de drept”. O comisie formată din cinci reprezentanți ai USR și cinci ai PLUS a fost deja constituită.

Newsweek România vă reamintește cum au fost îngropate, în ultimii ani, mai multe tentative de revizuire a legii fundamentale, inclusiv trei referendumuri.

Comisia Stanomir, preocupată de drepturi și libertăți

În iunie 2008, președintele Traian Băsescu a înființat o comisie, condusă de politologul Ioan Stanomir, care să pregătească o nouă Constituție.

Din comisie mai făceau parte, printre alții, Iulia Moțoc, acum judecător la CEDO, și Simina Tănăsescu, numită recent, de președintele Iohannis, în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Comisia a prezentat, în ianuarie 2009, un raport de aproape 100 de pagini, în care, printre altele, propunea:

-> Parlamentul să fie dizolvat dacă preşedintele suspendat e reconfirmat la referendum.

-> Imunitate pentru parlamentari doar pentru declarații și acțiuni politice.

-> Regionalizare sau reorganizarea județelor.

-> Instituirea unui referendum de revocare din funcţie a oficialilor aleşi, la nivel local şi naţional.

-> Întărirea drepturilor și libertăților fundamentale. De exemplu, chiar și în cazul instituirii unor măsuri excepționale, tortura ar fi interzisă.

-> Garantarea dreptului la vot al românilor din străinătate.

-> Libertatea de exprimare era dublată de dreptul de a primi informații.

Ioan Stanomir

Raportul comisiei a ajuns, ulterior, la coș, în cea mai mare măsură. În 2011, președintele Traian Băsescu a inițiat revizuirea Constituției, dar nu s-a folosit de propunerile comisiei Stanomir decât în mică măsură, abandonând, printre altele, propunerile privind reorganizarea administrativă sau lărgirea drepturilor și libertăților
cetățenești.

Referendumul lui Băsescu, îngropat

La alegerile prezidențiale din 2009, la inițiativa aceluiași președinte al României, primul tur de scrutin a fost dublat de un referendum consultativ, în care se propunea modificarea Constituției.

Întrebările au fost:

1) Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?

2) Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?

Referendumul a trecut. Participarea a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor. Circa 77,78% dintre cei prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral și 88,84% în favoarea reducerii numărului de parlamentari.

Rezultatul acestui referendum a fost ignorat, deși CCR a decretat, în 2012, că voința poporului trebuie respectată.

„Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale –, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect).

Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”, a susținut Curtea Constituțională.

În 2013, Băsescu a amenințat că va organiza un nou referendum consultativ, cu exact aceleași întrebări ca-n 2009, însă ulterior a abandonat ideea.

Soluții constituționale la criza economică

În 2011, tot președintele Traian Băsescu a inițiat un întreg pachet de modificări constituționale. Inițiativa sa venea pe fondul crizei economice prin care România trecea la acel moment. A avut mai multe propuneri, dar doar o parte au trecut de filtrul Curții Constituționale:

-> Deficit bugetar limitat la 3%, în afară de situațiile excepționale, precum calamitățile naturale. Datoria publică nu putea depăși 60%. „Ce le propun românilor prin noua Constituţie este în primul rând să trăim din ce producem, iar dacă împrumutăm bani, să-i împrumutăm pentru dezvoltare, nu pentru consum, nu pentru ajutoare sociale, nu pentru salarii`, a explicat Băsescu.

-> Parlament unicameral, cu 300 de aleși.

Ce texte importante a respins CCR:

-> prevederile referitoare la eliminarea prezumţiei caracterului licit al averii ar fi afectat dreptul de proprietate;

-> limitarea imunității parlamentare și ministeriale. Propunerea lui Băsescu ar fi avut ca efect „suprimarea garanțiilor unor drepturi și libertăți fundamentale, respectiv libertatea individuală și libertatea de exprimare”.

Comisia parlamentară care trebuia să dezbată propunerile lui Băsescu nu s-a putut întruni într-o primă etapă, din lipsă de cvorum. Până la urmă, în primăvara lui 2012 au început lucrările, dar în scurt timp guvernul Ungureanu a căzut și USL a preluat puterea.

PNL vs. CSAT

În 2010, Fundația Horia Rusu, o fundație apropiată PNL, condusă de Dorina Rusu, acum membră a Consiliului
Național al Audiovizualului, a inițiat propria dezbatere despre Constituție.

Din comisia desemnată de fundație făcea parte Simina Tănăsescu, fost consilier al președintelui Iohannis, acum judecătoare la CCR.

Simina Tănăsescu - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

În februarie 2013, fundația a prezentat o serie de concluzii. „Instituţii parazitare ca CSAT, DNA sau ANI trebuie desfiinţate pentru că au devenit adevărate puteri în stat”, a precizat atunci liberalul Dinu Zamfirescu.

Simina Tănăsescu a apreciat însă că n-ar fi necesară o revizuire a Constituției.

USL dorea să-i taie puterea lui Băsescu

În vara lui 2013, o comisie parlamentară condusă de președintele PNL, Crin Antonescu, a demarat în forță o nouă tentativă de modificare a legii fundamentale. În doar trei săptămâni, comisia, în care USL deținea o largă majoritate, a elaborat un proiect.

-> Mandatul președintelui era redus la patru ani, iar acesta nu mai făcea parte din puterea executivă.

-> Traseiștii își pierdeau mandatul parlamentar.

-> „România recunoaște rolul istoric în constituirea statului român al Casei Regale, Bisericii Orotodoxe și a celorlate culte religioase“.

-> În Constituție se introducea termenul de regiune – o solicitare a lui Liviu Dragnea, care avea unproiect în acest sens.

-> Stema reapărea pe drapelul național.

IMPROVIZAȚIE ȘI EȘEC Fostul co-președinte al USL Crin Antonescu a vrut să schimbe Constituția în 2013, după un proiect elaborat în doar trei săptămâni - Foto: INQUAM PHOTOS

PDL a atacat acest proiect la CCR, care l-a desființat. Judecătorii Curții au apreciat, printre altele, că se încalcă limitele revizuirii prin sancționarea traseismului sau eliminarea prevederii prin care parlamentarii sunt judecați la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). 

În prima parte a lui 2014, comisia și-a reluat lucrările, însă USL s-a rupt, așa că încă o inițiativă de modificare a legii fundamentale a fost îngropată.

Familia tradițională nu-i interesează pe alegători

În 2015, Coaliția pentru Familie a demarat strângerea de semnături pentru modificarea articolului 48 din Constituția României.

Ei propuneau ca acest articol să fie formulat astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.

Dacă acest amendament era adoptat, era practic interzisă căsătoria între persoane de același sex. Înainte de alegerile din decembrie 2016, CpF a încheiat un acord de colaborare cu PSD, ALDE și PNL prin care cele trei partide promiteau să susțină revizuirea.

Coaliția pentru Famlie a încercat anul trecut, dar a eșuat - Foto: INQUAM PHOTOS/ Adriana Neagoe

Coaliția pentru Familie a strâns numărul necesar de semnături, Curtea Constituțională a avizat propunerea, iar Parlamentul a adoptat-o, în 2018.

„Merg la referendum şi educaţia mea ortodoxă, de copil crescut la sat, la ţară, înconjurat de familia tradiţională, mă face să spun DA cu toată hotărârea (...), aşa văd eu lucrurile”, a anunțat Liviu Dragnea, în septembrie 2018.

Guvernul Dăncilă a dat o mână de ajutor referendumului și, prin ordonanță de urgență, a decis că acesta se va desfășura pe parcursul a două zile, 6-7 octombrie 2018.

Președintele Iohannis s-a opus acestei modificări a Constituției: „Este greșit să dăm ascultare și să mergem pe calea fanatismului religios.

Nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul deschiderii și toleranței către celălalt”. Referendumul a eșuat, din lipsă de covrum: prezența a fost de doar 21,1%, mult sub pragul de 30%.

CCR pică proiectul lui Iohannis

Încă din ianuarie 2017, când guvernarea PSD se pregătea să emită celebra OUG 13/2017, președintele Klaus Iohannis a anunțat că va organiza un referendum pe tema Justiției.

Timp de peste doi ani, inițiativa a rămas în stand-by. Iohannis a reluat demersurile abia în aprilie 2019, când șeful statului a anunțat temele pentru referendum: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanțe.

Întrebările au fost:

1) Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2) Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

În pofida boicotului PSD și ALDE, referendumul a fost validat. Prezența a fost de peste 40% și peste 85% din cei prezenți la urne au votat „Da” la ambele întrebări.

La 18 iulie, Curtea Constituțională a respins ambele inițiative legislative de revizuire a Constituției depuse de putere și de opoziție în urma referendumului din 26 mai. Iohannis a susținut că decizia CCR privind amnistia și grațierea corupților nu înseamnă că această măsură nu poate fi luată prin lege.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.