DOCUMENT. Guvernul Dăncilă știa că spitalele nu fac față unei crize, dar nu a luat nicio măsură

DE Petre Bădică | Actualizat: 19.03.2020 - 19:56

Într-un proiect de ordonanță de urgență care viza exproprierea unui imobil, guvernul condus de Viorica Dăncilă a făcut o analiză dură, dar realistă, a sistemului public de sănătate, afirmând că el nu va face față unei „viitoare situații de criză posibile”.

SHARE

Documentul este semnat de fostul premier Viorica Dăncilă și datează din 21 martie 2018. Se împlineau peste cinci ani de guvernare PSD, timp în care partidul a promis, de mai multe ori, modernizarea sistemului sanitar din România și construirea a opt spitale regionale și a unui spital metropolitan în București. PSD nu a făcut nimic din toate astea.

Ordonanța de Urgență privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și administrarea Societății Române de Televiziune în domeniul public al municipiului București este importantă deoarece este însoțită de o expunere de motive.

Din care aflăm cât de gravă este situația infrastructurii sanitare și spitalicești la nivelul României și al Bucureștiului. În pofida recunoașterii acestui fapt, guvernul Dăncilă nu a făcut nimic pentru a ameliora această situație în cele 18 luni cât a mai stat la guvernare după elaborarea documentului. Iar acest aspect este decontat azi de populația care se confruntă cu o epidemie de coronavirus.

Document arată că guvernul știa foarte exact unde s-a ajuns și cu ce se confruntă

„Reforma asistenței medicale cu paturi presupune reevaluarea spitalelor pe niveluri de competență care să includă criterii pentru îngrijirea integrată a pacientului critic și a cazurilor complexe, cu spitale regionale cu înalt nivel de performanță, cu personal, cu infrastructură și finanțare adecvată”, se arată în document.

Chiar la început, documentul asumat de premierul Viorica Dăncilă recunoaște ceea ce vedem în aceste zile: „starea infrastructurii sistemului de sănătate din România este precară și necesită atenție imediată pentru a evita viitoare situații de criză posibile”.

Dezastrul din București

Când vine vorba de București, analiza guvernului PSD arată deficiențe exact în domeniul pneumologiei, foarte solicitat în aceste momente.

„Având în vedere faptul că, deși în prezent în municipiul București există un număr aparent mare de spitale, 19 administrate de Primăria Capitalei și 32 administrate de Ministerul Sănătății, serviciile medicale către populație nu sunt prestate la nivelul așteptărilor din ce în ce mai mari ale cetățenilor

- specialități medicale deficitare: terapie intensivă, mari arși, pneumologie, chirurgie toracică, hematologie, anatomie patologică ”, se arată în document.

Iată care sunt carențele sistemului sanitar din București trecute în ordonanța de urgență semnată de premierul Dăncilă și contrasemnată de Paul Stănescu și de ministrul de atunci de finanțe Orlando Teodorovici. Și pe care PSD ar fi trebuit să le amelioreze, dar nu a făcut-o:

„Rețeaua de spitale din România este formată din mai multe tipologii de spitale (pavilionar, monobloc sau mixt), care se confruntă cu probleme importante, printre care:

- vechimea: o mare parte din spitalele din România au fost construite la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, după teorii și reguli considerate în ziua de azi depășite; majoritatea spitalelor județene sunt construite în anii 1970;

- structura pavilionară: o mare parte din spitale au structuri de tip pavilionar, ansamblul fiind format dintr-un număr ridicat de corpuri legate între ele prin alei și drumuri exterioare, uneori situate chiar la câțiva kilometri distanță unele de altele. Acest tip de structură segmentează fluxurile de lucru, crește distanța dintre secții și zonele de diagnostic sau tratamente și influențează negativ desfășurarea actului medical; și

- starea clădirilor: puține din cele 366 de spitale din România au fost renovate în ultimii 50 de ani; chiar și aceste lucrări de renovare s-au făcut pe zone izolate din spital, fără o strategie pentru întregul complex. Astfel, majoritatea construcțiilor spitalicești din România se află într-o stare neadecvată.

Riscuri peste riscuri

Această stare de fapt duce la:

- riscuri pentru pacienți (act medical ineficient, reacție redusă la situații de criză, infecții nosocomiale etc.).

- riscuri pentru personalul medical;

- confort redus pentru pacienți și personalul medical;

- scăderea motivației personalului medical (medici, asistente medicale etc.);

- cheltuirea ineficientă a banului public (clădiri neizolate termic, distanțe mari între clădiri etc.).

Deteriorarea condițiilor epidemiologice

Ținând cont de standardele europene, conform cărora se recomandă înlocuirea substanțială a unei clădiri medicale după o perioadă de 30-50 de ani de funcționare, motivele fiind multiple, printre care:

- deteriorări structurale în cazul clădirilor de spital aflate în zone seismice;

- deteriorări de rețele de instalații (media de viață a rețelelor de instalații din spitale este de 15-30 ani, în funcție de materialele folosite și de acuratețea execuției);

- deteriorări ale finisajelor interioare din cauza uzurii accentuate în astfel de spații;

- deteriorări ale echipamentelor medicale; și

- deteriorarea condițiilor epidemiologice din cadrul spitalului (infecțiile nosocomiale devin imposibil de înlăturat, iar agenții microbieni care le determină devin tot mai rezistenți la soluțiile dezinfectante). 

Nevoia urgentă de spitale

În România există o nevoie urgentă de spitale care pot oferi un grad ridicat de complexitate a serviciilor. Acestea sunt punctele terminale în asistența cazurilor grave, atât la adulți, cât și la copii. Pentru a putea implementa strategia de sănătate 2014-2020, precum și acordurile internaționale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate publică, este imperios necesară dezvoltarea unor structuri noi, planificate și echipate conform standardelor anului 2016,

Infrastructura spitalicească neadecvată atrage riscuri semnificative și reduce capacitatea de operare a sistemului public de sănătate.

Problema gradului avansat de degradare este combinată în unele cazuri cu o concentrare mare a activității, ceea ce creează un risc structural pentru sistemul de sănătate. Secțiile spitalelor sunt supraaglomerate cu paturi, iar unele analize care s-ar putea desfășura în ambulatoriu sunt de asemenea efectuate în spital”, se arată în documentul asumat de guvernul Dăncilă.

Au consemant și nu au făcut reforme

Deși ar fi avut timp să remedieze sau să înceapă remedierea unora dintre aceste neajunsuri, guvernul Dăncilă nu a făcut acest lucru. Criza coronavirus ne-a prins exact cu neajunsurile asumate de Dăncilă & Co.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.