Ce fel de exemplu de diplomație ne oferă nouă un stat așa civilizat, ce fel de drepturi egale primim de la un cancelar dispus să stea la masă cu Putin?
Pentru noi, votul Austriei este și o nedreptate, o trădare și o jignire. Nedreptate pentru că România și-a făcut toate temele, a îndeplinit toate condițiile privind securitatea granițelor, rapoarte europene ample au constatat că suntem puși la punct. Dacă în trecut eram încurajați și ni se spunea că „mai sunt aspecte pe care le aveți de corectat”, astăzi avem toate notele de trecere. Cu toate acestea, Austria și-a acoperit ochii și urechile și a votat împotriva României de una singură, în ciuda tuturor țărilor membre, fără ca cineva să priceapă de ce.
Trădare pentru că austriecii s-au sucit brusc la 180 de grade cu foarte puțină vreme înainte de votul de la întâlnirea JAI. Prin extensie, trădată este nu doar România, ci întreaga Uniune Europeană, chiar dacă spațiul Schengen este o înțelegere interguvernamentală și nu o politică UE. Așa cum Ungaria a trădat echipa țărilor UE și s-a opus unui acord financiar pentru Ucraina, tot așa Austria și-a trădat colegii din UE și a blocat accesul României în Schengen.
Practic, Austria a făcut primul pas în direcția slăbirii și fragmentării coeziunii europene după Ungaria. Știu că o minte rațională nu poate pricepe de ce austriecii au fost atât de obtuzi. De ce au folosit atât de multe minciuni, de ce cancelarul a fost inflexibil și de ce totul s-a întâmplat atât de brusc. Fără să găsească o explicație, oamenii încep să își dea singuri răspunsuri, să își amintească de primul lider occidental care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după declanșarea războiului – cancelarul Karl Nehammer.
Sau să realizeze că Rusia este singurul beneficiar al acestei decizii absolut șocante pentru toate cancelariile europene, chiar dacă acest lucru nu va fi făcut public. Acest vot negativ irațional a scandalizat peste tot și cercetători avizați au trecut la analize pertinente care scot la iveală că Austria este de ceva vreme un tărâm fertil al extremismului, al oligarhilor ruși și al altor decizii suspecte, iar toate aceste elemente au început să iasă la suprafață în politica externă, în diplomație, acolo unde confruntările politice interne nu ajungeau până de curând.
Dar iată cum disputele politice interne au ajuns să dicteze în aria relațiilor externe a unei capitale europene de talia Vienei. Observatori internaționali arată că sub conducerea Partidul Popular Austriac, țara s-a confruntat cu scandaluri de corupție, afaceri dubioase și afinități cu personalități din trecutul fascist. Fosta mare speranță a conservatorilor europeni, Sebastian Kurz a fost nevoit să părăsească scena politică în urma scandalurilor de corupție.
Bazându-se pe sondaje de opinie extinse, publicația Politico arată că în Austria 60% din populație consideră că democrația nu funcționează corect, iar 90% consideră că sistemul politic este corupt. La alegerile din 2019 Partidul Popular Austriac a obținut 38% și a format guvernnul alături de Partidul Verde, dar acum sondajele îi plasează constant sub 25% în opțiunile populației, în timp ce social-democrații sunt prima opțiune a austriecilor. Actualul cancelar Karl Nehammer a stârnit rumoare și când l-a numit pe Gerhard Karner ministru de interne.
În perioada în care era primarul unui orășel din Austria (Texingtal), Karner a avut declarații antisemite explicite și era un fervent admirator al lui Engelbert Dolffuss, cel care a nimicit democrația austriacă în 1933 și a introdus o dictatură de tip fascist după modelul Mussolini. Karner a supervizat deschiderea unui muzeu închinat lui Dolffuss și pe placa de la intrare a scris „Marelui cancelar și reformator al Austriei”.
La CV-ul politic al lui Karner se mai adaugă faptul că a fost mâna drepată a fostului ministru de interne Ernst Strasser care a fost condamnat la trei ani de închisoare în urma aceleiași anchete în plasa căreia a picat și Adrian Severin, ambii în calitate de europarlamentari erau filmați cum se angajau să facă lobby pentru a introduce amendamente unor legi în schimbul a 100.000 de euro.
Conform site-ului IntelliNews pe 18 noiembrie Nehammer și Karner au anunțat prin intermediul presei că se va opune intrării celor trei țări – Croația, România și Bulgaria – în spațiul Schengen argumentând că numărul cererilor de azil indică faptul că controalele la frontierele lor nu funcționează corect. Dar Austria a revenit asupra deciziei în privința Croației. Cum? Cu doar câteva zile înainte Nehammer a mers pe insula Krk din Croația unde s-a întâlnit cu premierul croat Andrej Plenkovic și premierul Bavariei, Markus Söder.
Sursele IntelliNews arată că la această întâlnire croații au amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră din țară, ceea ce a determinat Camera de Comerț austriacă (WKO) să facă lobby pe lângă govern pentru a-și schimba poziția – lucru care, am văzut, s-a și întâmplat. În ciuda tuturor argumentelor că poziția Austriei este cel puțin lipsită de corectitudine, ce semnal trimite Austria cu acest veto solitar împotriva României?
Cu siguranță este unul de neîncredere pentru acum orice stat va ști clar că nu este suficient să îndeplinească niște criterii pentru a adera, ci că va putea fi și victima mofturilor de moment a unui alt Nehammer. Până și presa de la Viena este uluită de o decizie atât de injustă și greșită luată de guvernul austriac, chiar și președintele Austriei a avut o reacție prin care și-a exprimat regretul cu privire la acest veto care va rămâne în memoria românilor ca o jignire.
Este o jignire pentru că nu a fost vorba de tratative diplomatice pentru o soluție care să poată fi înțeleasă. Româniii au fost tratați incalificabil prin acest moft rigid și irațional austriac. Toate încercările noastre de a prezenta date și situații, de a oferi explicații și deschiderea generală de a discuta au fost tratate cam cum au tratat și rușii încercările occidentale de dialog pentru a nu declanșa un război.
Comparația aceasta nu este una gratuită pentru că Austria se îndreaptă cu pași repezi către pionul principal de blocaj european după Ungaria și, indirect Rusia jubilează. De intrat în Schengen vom intra, dacă nu în 2023, poate vom fi admiși de la 1 ianuarie 2024 și asta va arăta încă o data că refuzul Austriei de acum a fost un moft prostesc și inutil. Dar după 8 decembrie 2022 rămânem cu toții cu un gust amar.
Poate fi surprinzător – dar este și un mare semnal de alarmă pentru Bruxelles – cum un stat dezvoltat, cu o istorie imperială și care a traversat tragedia celui de-al doilea război mondial și a transformărilor postbelice, poate ajunge într-o asemenea situație.
