Ce șanse sunt ca un premier să fie votat în Parlament? Cristian Andrei: „Este o misiune aproape imposibilă”
România are de mai bine de 100 de zile un Guvern cu puteri limitate, iar cele două încercări de formare a unui nou Executiv au eșuat. Politolocgul Cristian Andrei explică de ce următorul premier va avea nevoie de un profil diferit pentru a obține voturile necesare în Parlament.
După două încercări eșuate de formare a unui nou Guvern, problema nu mai este doar cine poate fi desemnat premier, ci cine poate obține cele 233 de voturi necesare pentru a conduce efectiv Executivul. Eugen Tomac s-a retras înaintea votului, iar Adrian Veștea a ajuns în Parlament, dar Cabinetul său a fost respins.
Ce profil ar trebui să aibă următorul premier pentru a avea șanse reale să treacă de Parlament și cât de mult ar trebui să cedeze în negocierile cu partidele?
Ce șanse sunt ca un premier să fie votat în Parlament? Cristian Andrei: „Este o misiune aproape imposibilă”
Analistul politic Cristian Andrei a explicat, într-o discuție cu Newsweek, de ce, în actuala configurație politică, un premier acceptat de toate partidele este extrem de greu de găsit.
„Este o misiune aproape imposibilă ca să existe un premier votat de toate partidele din fosta coaliție. Nu există azi profilul de premier care să fie acceptat de toți sau care să-și negocieze singur o majoritate: pentru că un astfel de lider ar trebui să dea garanții de independență față de celelalte partide și că poate fi un mediator între ele, să poată da satisfacție tuturor, nu doar PSD sau doar PNL, de exemplu.”, a afirmat Cristian Andrei.
Un astfel de premier ar trebui, prin urmare, să fie suficient de independent pentru ca niciun partid să nu creadă că îl poate controla, dar să aibă și capacitatea de a negocia cu formațiuni care, în acest moment, sunt în conflict.
„În plus, partidele de ambele părți (PSD și PNL-USR) au pariat pe un război total, de ruptură totală, și s-au repoziționat în conflict, după evenimentele din ultimele luni. De aceea, drumul înapoi, spre o colaborare, e și mai greu de făcut.”, a subliniat analistul politic.
Potrivit lui Cristian Andrei, una dintre probleme este și poziția pe care PSD încearcă să o recâștige în această ecuație politică.
„În particular, PSD își dorește o recucerire a puterii și un control nefiltrat al acesteia, fără să fie nevoie să mai cedeze spre PNL sau USR atribute ale puterii; vrea cu 22% la urne să fie partidul dominant.”, a spus el.
Premierul trebuie să fie acceptat și de Cotroceni
Nu este însă suficient ca viitorul premier să găsească o formulă acceptabilă pentru Parlament. Potrivit lui Cristian Andrei, mai există o negociere importantă, cea cu președintele Nicușor Dan.
„Mai este o condiție care s-a decantat în ultimele luni, aceea că președintele vrea un premier cu care el să poată discuta și lua decizii înainte ca partidele să aibă un cuvânt de spus.”
Analistul leagă această problemă și de tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan.
„De aici este și o parte din tensiunea politică Nicușor Dan - Bolojan din ultimul an: cine are ultimul cuvânt.”, a spus Cristian Andrei.
Astfel, următorul premier ar trebui să treacă prin două filtre politice: să fie acceptabil pentru partidele care trebuie să-i voteze Guvernul și să poată avea, în același timp, o relație funcțională cu președintele.
Citește și: VIDEO Ce este de făcut pentru ca România să nu ajungă pe mâna extremiștilor pro-ruși
Politologul nu exclude o soluție politică fragilă.
„Ne îndreptăm de aceea mai degrabă spre o formulă forțată, cu majoritate de strânsură, cu un premier dorit de Nicușor Dan și pe care PSD să aibă senzația că-l controlează, sperând și la o ruptură în PNL.”
Iar scenariul Veștea s-ar putea repeta.
„Suntem mai aproape de scenarii de tip Veștea pe repeat, în care, sub presiunea anticipatelor de data asta, vor fi negociate voturi la bucată din diverse grupuri parlamentare.”
Tomac s-a retras. Veștea a mers până la vot
Cele două încercări de până acum arată cât de dificilă este construirea unei asemenea majorități.
Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie. După zece zile de negocieri, acesta și-a depus mandatul, iar președintele a revocat decretul prin care îl desemnase candidat pentru funcția de prim-ministru. Tomac nu a mai ajuns să ceară votul Parlamentului.
În aceeași zi, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea.
Veștea a mers până la capătul procedurii, dar nu a reușit să obțină majoritatea necesară. Pe 22 iunie, Cabinetul său a primit 189 de voturi favorabile și 23 împotrivă, în condițiile în care pentru învestire erau necesare 233 de voturi.
Diferența dintre cele două situații este importantă: Tomac s-a oprit înainte de vot, după ce nu a reușit să construiască majoritatea, în timp ce Veștea a mers în Parlament și a constatat oficial lipsa ei.
Experiența celor doi arată aceeași problemă: un premier desemnat are nevoie de o majoritate construită înainte de vot, nu doar de o nominalizare făcută la Cotroceni.
Ce compromisuri ar trebui să facă viitorul premier
Viitorul premier va trebui, prin urmare, să negocieze înainte de a ajunge în plen. Asta poate însemna compromisuri privind distribuția portofoliilor, prioritățile programului de guvernare și garanțiile oferite partidelor care îl susțin.
Dar există și o limită.
Dacă fiecare partid primește exact ceea ce își dorește, premierul riscă să rămână fără autoritate.
Paradoxul este că omul cu cele mai mari șanse să treacă de Parlament trebuie să fie suficient de flexibil pentru a negocia cu toți, dar suficient de independent pentru ca niciun partid să nu creadă că îl controlează.
Cum ajunge un premier desemnat să fie votat? Are la dispoziție doar 10 zile
Desemnarea de către președinte este doar începutul procedurii.
După consultarea partidelor, președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție cel mult 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Guvernului.
Urmează audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare, apoi dezbaterea și votul în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Exact acest prag nu a fost atins de Cabinetul Veștea.
Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, membrii Guvernului depun jurământul în fața președintelui. Abia atunci noul Executiv își începe mandatul.
Până în acel moment, Guvernul demis al lui Ilie Bolojan rămâne în funcție pentru administrarea treburilor publice, însă cu atribuții limitate. Nu poate promova politici noi, nu poate iniția proiecte de lege și nu poate adopta ordonanțe sau ordonanțe de urgență.
E un Guvern care funcționează, dar nu unul cu puteri depline, și încă nu are o majoritate capabilă să învestească un nou Cabinet.
Reamintim că Guvernul Bolojan a fost demis, pe 5 mai, prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR.
Iar miza următoarei desemnări este găsirea unui om care să poată negocia cu partidele fără să devină omul niciunuia dintre ele, să obțină cele 233 de voturi din Parlament și să aibă, în același timp, o relație funcțională cu președintele.
Citește și: Nicuşor Dan: "Vom continua seria de consultări, până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă"
