Alegeri prezidențiale 2024. Nicolae Ceaușescu a fost primul președinte al României. Următorul titular de la Cotroceni va fi abia a 6-a persoană din istoria României care va deține această funcție. 5 dintre ele au fost alese după 1990, dar titulatura respectivă a fost creată special pentru fostul dictator comunist.
Alegeri prezidențiale 2024. Nicolae Ceaușescu a fost primul președinte al României. De când?
Pe 24 noiembrie va avea loc turul I al alegerilor prezidențiale, cu 14 candidați înscriși în cursa electorală, dintre care doar 4-5 vor fi, de fapt, semnificativi în bătălia pentru Cotroceni, după cele două mandate ale lui Klaus Iohannis.
Cum toate sondajele arată că niciunul dintre ei nu va reuși să adune peste 50% din voturile celor prezenți la scrutin, mai mult ca sigur vom avea și un tur II, ce va avea loc pe 8 decembrie.
Câștigătorul va deveni cel de-al 6-lea președinte al României, o funcție care a fost inventată sub această titulatură special pentru Nicolae Ceaușescu, sub forma de președinte al Republicii Socialiste România, așa cum era numele oficial al țării la acel moment.
Citește și: Transfăgărășanul, drumul făcut de Ceaușescu de frica Rusiei, sărbătorește 50 de ani la puterea Turbo
Ea a fost instituită pe 28 martie 1974, de către Marea Adunare Națională, când Nicolae Ceaușescu a fost ales în unanimitate, devenind primul președinte al României.
Anterior, cea mai înaltă funcție în stat, cea mai înaltă funcție în stat, echivalentă cu cea de președinte, era cea de președinte al Consiliului de Stat, pe care a deținut-o și Ceaușescu, din 9 decembrie 1967.
Dar, în regimul comunist, funcția are oferea, de fapt, puterea maximă era pe linie de partid, adică de secretar general al Partidului Comunist R,omân la care Ceaușescu fusese ales încă din 11 iulie 1965, în cadrul Congresului al IX-ea al PCR.
Din aceste două funcții, cea de secretar general și de președinte al Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu condusese țara cu mână tot mai forte, până la alegerea sa ca președinte al țării.
Din martie 1974, Ceaușescu a devenit primul președinte al României, funcția de șef al statului având o altă denumire până atunci - Foto: Fototeca online a comunismului românesc/cota 1/1977
La ceremonia de investire în funcția de președinte, în 1974, el a primit un sceptru, o copie după cel al Regelui Ferdinand I, făcut la cererea sa, însemnele monarhiei fiind schimbate cu cele ale Partidului Comunist Român.
În cadrul ceremoniei, eșarfa tricoloră și sceptrul i-au fost înmânate lui Ceaușescu de cel mai bătrân membru al Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, potrivit historia.ro.
CI Parhon, Președintele Prezidiului Provizoriu al Marii Adunări Naționale, 30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948., iar până în 12 iunie 1952, a deținut aceeași funcție, la conducerea Prezidiului Marii Adunări Naționale, care nu mai era provizoriu.
Alegeri prezidențiale 2024. Nicolae Ceaușescu a fost primul președinte al României
Coborând în timp, președinte al Consiliului de Stat fusese, înaintea lui Ceaușescu, Chivu Stoica, care a deținut poziția în perioada 24 martie 1965 - 9 decembrie 1967.
El îi urmase în postura echivalentă cu cea de șef al statului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care o ocupase între 21 martie 1961 și până la moartea sa, la 19 martie 1965.
Citește și: Ce spunea Ceaușescu la marile inundații din anii '70? „Ar trebui bătuți toți, în frunte cu primarul”
Dar, ca și Ceaușescu, Dej a fost liderul țării încă din 1948, după înlăturarea cu forța a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947 și abrogarea monarhiei, din funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român - abia în 1965, odată cu venirea lui Ceaușescu, numele acestuia fiind schimbat în Partidul Comunist Român.
Înaintea lui Dej, șeful statului a fost Ion Gheorghe Maurer,, care a ocupat funcția între 11 ianuarie 1958 - 21 martie 1961, cel care îi urmase lui Petru Groza, titular al înaltei demnități în perioada 12 iunie 1952 - 7 ianuarie 1958.
Ambii au fost, însă, președinți ai Prezidiului Marii Adunări Naționale, așa cum s-a numit inițial funcția respectivă.
Iar înaintea tuturor, primul președinte al Prezidiului, inclusiv în forma sa de tranziție, de Prezidiu Provizoriu al MAN, a fost academicianul dr. C.I. Parhon, al cărui nume este purtat și la ora actuală de Institutul de Endocrinologie din București.
C.I. Parhon, în mijloc, avându-l în dreapta sa pe Gheorghe Gheorghiu-Dej - Foto: Fototeca online a comunismului românesc/cota 259/1945
Imediat după abdicarea forțată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Parhon a devenit președintele Prezidiului Provizoriu al Marii Adunări Naționale, până la 13 aprilie 1948.
El a continuat să ocupe funcția și după ce Prezidiul n-a mai fost provizoriu, pe baza noii Constituții comuniste, până în 12 iunie 1952.
Lista șefilor de stat ai României înainte de instaurarea regimului comunist, n-ar fi completă fără menționarea regilor țării: Carol I, chiar dacă a condus doar o România „mică”, dar pe care a făcut-o și regat și independentă, Ferdinand, Carol al II-lea și, firește, Mihai I.
Dar nu-l putem uita nici pe domnitorul Unirii de la 1859, primul care a condus România, în varianta ce cuprindea doar două Țări Române, Muntenia și Moldova, Alexandru Ioan Cuza.
După 1990, vedeta primelor alegeri libere, din ziua de 20 mai a acelui an, a fost Ion Iliescu, cel care deținea deja poziția de președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, după evenimentele din decembrie 1989, ce au dus la înlăturarea regimului comunist și a lui Ceaușescu.
Iliescu a fost singurul de până acum care a reușit să câștige alegerile prezidențiale încă din turul I, obținând 85,07% din voturi (peste 12 milioane), în fața lui Radu Câmpeanu (PNL) cu 10,64% (un milion și jumătate) și Ion Rațiu cu 4,29% (peste șase sute de mii de voturi), scrie culturaladuba.ro.
Succesul s-a repetat și la primele alegeri făcute pe baza unei noi Constituții - nu a unei legi electorale, ca în 90, - cele din 1992, doar că victoria lui Iliescu a venit, de data aceasta, în turul II.
Citește și: Cum se făcea pizza pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Cine a inventat popularul preparat?
În 1996, fostul adversar din 1992 al lui Iliescu, a reușit să-l învingă îpe acesta în turul II al alegerilor, dar n-a mai candidat la un nou mandat, în 2000, ceea i-a permis lui Ion Iliescu să revină la Cotroceni pentru un al treilea mandat, de fapt.
În 2004, a devenit președinte Traian Băsescu, după o luptă strânsă cu Adrian Năstase, el devenind și primul șef al statului care a beneficiat de un mandat de 5 ani, în urma modificărilor aduse Constituției, în 2003.
După încă o victorie „la mustață”, în fața lui Mircea Geoană, în 2009, Traian Băsescu i-a cedat postul de la Cotroceni, în 2014, actualului președinte, Klaus Iohannis, care și-a dus la bun sfârșit cele două mandate, maximum prevăzut de Constituție.
Rămâne de văzut care dintre actualii candidați va deveni, cel mai probabil după 8 decembrie, când e programat turul II al alegerilor, cel de-al 6-lea președinte al României, conform titulaturii consacrată de Nicolae Ceaușescu.
