Alegeri în Danemarca: stânga câștigă, dar fără majoritate. Extremiștii de dreapta și stânga, în creștere

Blocul de stânga a ieșit pe primul loc la alegerile din Danemarca, însă fără majoritate parlamentară. Social-democrata Mette Frederiksen, aflată la conducerea guvernului din 2019, a anunțat că este pregătită să continue în funcția de prim-ministru, în ciuda rezultatului slab al partidului său.

Alegeri în Danemarca: stânga câștigă, dar fără majoritate. Extremiștii de dreapta și stânga, în creștere

„Ne așteptam la o scădere, deoarece este normal atunci când candidezi pentru a treia oară. Desigur, regret că nu am obținut mai multe voturi”, a declarat aceasta.

Cu 21,9% din voturi, social-democrații au înregistrat cel mai slab scor din 1903. Cele cinci partide de stânga au obținut în total 84 din cele 179 de mandate, sub pragul majorității absolute, în timp ce dreapta a acumulat 77 de locuri, scrie BBC.

„Sunt în continuare pregătită să îmi asum responsabilitățile de prim-ministru al Danemarcei pentru următorii patru ani”, a subliniat Frederiksen.

Citește și: Campanie electorală „murdară” în Ungaria. Péter Magyar, acuzat de consum de droguri. Test antidrog la Viena

Centrul, cheia formării viitorului guvern

Partidul Moderaților, condus de ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, devine actorul-cheie al negocierilor, după ce a obținut 14 mandate.

„Veniți alături de noi. Suntem la centru. Voi v-ați grăbit spre extreme. Noi suntem tot aici”, le-a transmis Rasmussen foștilor parteneri politici.

În același timp, liderul Liberalilor, Troels Lund Poulsen, a exclus o nouă colaborare cu stânga, limitând opțiunile pentru formarea unei majorități.

„Există acum două opțiuni evidente pentru Partidul Liberal: fie obținem un guvern de centru-dreapta, fie intrăm în opoziție”, a declarat acesta.

Citește și: Alegerile parlamentare din Slovenia. Victorie la limită pentru Golob în fața populiștilor conduși de Janša

Ascensiunea stângii radicale și a extremei drepte

Rezultatele arată și schimbări importante în peisajul politic danez. Partidul Popular Socialist a devenit, pentru prima dată, al doilea partid din țară, cu 11,6% din voturi.

„Trebuie să încercăm să garantăm menținerea statului bunăstării, trebuie să încercăm să demarăm tranziția ecologică. Dacă nu reușim să facem acest lucru, nu vom intra la guvernare, vom rămâne în opoziție”, a declarat lidera formațiunii, Pia Olsen Dyhr.

De cealaltă parte, Partidul Popular Danez, formațiune de extremă dreaptă, și-a triplat scorul, ajungând la aproximativ 9,1%.

„Triplarea numărului de voturi este o expresie remarcabilă a sprijinului poporului danez pentru partidul meu”, a declarat liderul său, Morten Messerschmidt.

Acesta a făcut referire și la tendințele europene: „Acum așteptăm cu toții să vedem ce se va întâmpla în Franța, așteptăm să vedem ce se întâmplă în Ungaria, Olanda și, bineînțeles, în Regatul Unit cu Nigel Farage. Toate acestea sunt partide foarte performante în sectorul nostru și sper că și ele își vor tripla” numărul de voturi.

Alegeri marcate de teme interne și tensiuni geopolitice

Campania electorală din Danemarca s-a concentrat pe costul vieții, statul bunăstării și tranziția ecologică, dar și pe imigrație, un subiect sensibil în ultimii ani.

„Există încă o majoritate foarte largă în favoarea unei politici stricte de imigrare în Danemarca”, a afirmat Mette Frederiksen.

În același timp, contextul internațional a influențat dezbaterea publică, inclusiv situația din Ucraina, securitatea Groenlandei și incidentele recente cu drone.

„Este o figură unificatoare într-o lume plină de insecuritate, iar danezii sunt îngrijorați - este vorba despre Groenlanda, Ucraina, dronele”, a declarat analista Elisabet Svane.

Rezultatele finale din Groenlanda ar putea înclina balanța, în condițiile în care acest teritoriu autonom, alături de Insulele Feroe, trimite reprezentanți în Parlamentul danez.