Cel mai vizibil episod al înscenării a fost incendierea unui autobuz (știm, azi, că focul a fost pus chiar de către angajați ai Ministerului de Interne). A urmat reacția forțelor de ordine. Apoi au venit minerii. Care au găsit „la penețeu culmi ale tehnologiei“ (mașină de scris automată), dar și „mașină de tipărit bani la PNL“ și droguri, armament, muniție“. Și, în plimbările de la un sediu de partid istoric la altul, au mai găsit cu bâtele și vârfurile bocancilor și danturi, capete, coaste și alte părți corporale aparținând unor bărboși, unor ochelariști și unor domnișoare considerate mai ireverențioase.
În iunie 1990, actualul colonel Cătălin Paraschiv, șeful Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, „umblătorul alb“ din seara de 10 august 2018, avea 20 de ani.
Tot atunci, cel care pe 10 august era șef al Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș, avea 16 ani.
Și, în aceeași lună de vară a lui ‘90, Sebastian Sindile, mâna dreaptă a lui Cucoș pe 10 august, avea doar 12 ani.
Iar Laurențiu Cazan, coordonatorul intervenției Jandarmeriei din Piața Victoriei de acum o lună și jumătate, azi șeful Jandarmeriei București, era tot în prepubertate.
Pe 21 septembrie a.c., la 28 de ani de la evenimentele din iunie 1990, toți patru au fost chemați la Parchetul General și informați că sunt suspecți de „complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă“.
Spre deosebire de autobuzul din 1990, cei patru au preferat să-și „incendieze“ câțiva colegi, pe care i-au lăsat pradă furiei unei mulțimi gazate generos și ire sponsabil minute întregi în fața clădirii Guvernului.
Și a mai fost o diferență majoră față de primul an de „democrație originală“: cum minerii nu au mai venit, a trebuit ca jandarmii să le suplinească rolul.
Au mai fost și alte noutăți care s-au dovedit esențiale. Prima: în august 2018, vârful de tehnologie nu a fost de găsit doar „la penețeu“, ci la fiecare cetățean prezent în piață (e vorba de smartphone de scris și de pozat/filmat automat). A doua: în 2018, procurorii sunt liberi să investigheze inclusiv pe baza probelor produse de smartphone-uri.
Și, atunci, cum să încerci o rețetă din ‘90 în 2018? Răspunsul nu poate fi decât unul din următoarele: a) din prostie; b) din slugărnicie; c) din ambele.
Înclin să cred că răspunsul corect este c: numai combinația de loialitate față de politicieni și tâmpenie nativă poate transforma niște adolescenți netarați de comunism în adulți cu apucături de
milițieni. Care, atenție, din punctul de vedere al procurorilor, au fost doar „complici“. Ai cui? Ai celui care, cum se zicea înainte de ‘89, era în tot și-n toate: partidul.
