Joe Biden vrea întărirea și revigorarea NATO

DE Ion Petrescu | Actualizat: 01.02.2021 - 14:46

Sigur că atunci când a fost adaptată Strategia Militară a NATO, s-au avut în vedere amenințările actuale și viitoare, inclusiv cea din zona balcanică menționată.

SHARE

Ultima săptămână din luna precedentă a fost marcată, în comunitatea euro-atlantică, de reuniunea Comitetului Militar al NATO, precedată, cu o zi înainte, de dialogul dintre președintele SUA, Joe Biden, și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, un context în care șeful statului american a exprimat clar intenția de a reconstrui și a restabili alianțele SUA, începând cu NATO - o organizație politico-militară pe care  o dorește fortificată și revigorată. 

Într-un moment în care la Washington D.C. este păstrat dispozitivul de securitate - cu garduri de sârmă și militari din Garda Națională - în jurul Capitoliului SUA, iar la Moscova se aplica „Planul fortăreței” - care impune poliției să apere sediile sale, dar, în realitate, împiedică avocații să își vadă clienții, care au fost arestați pentru participarea lor la manifestațiile contra liderului de la Kremlin -, la  Bruxelles se întrunea, pe 27 ianuarie, Comitetul Militar al NATO, condus de mareșalul aerului, britanicul Sir Stuart Peach.

Acesta era secondat de generalul american Tod Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa/ SACEUR și de generalul francez André Lanata, care conduce comandamentul suprem aliat pentru transormare / SACT. Datorită măsurilor generate de prevenirea infectării cu coronavirus unii participanți erau în conexiune prin sistemul video conferinței. 

La eveniment - o reuniune a șefilor apărării din statele aliate - a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a nuanțat ceea ce se dorește pentru evoluția Alianței, până în 2030. Iar Sir Stuart Peach a  făcut referiri la prezența constantă a militarilor trimiși de NATO în Afganistan, în ultimele aproape două decenii, precum și la misiunea aliaților, de instruire continuă a forțelor de securitate locale, în Irak. 

Va fi însă interesant de observat ce decizii va lua noua administrație prezidențială de la Washington D.C., care a anunțat o reevaluare a situației din Afganistan - unde talibanii, sprijiniți de iranieni, au avut deja o reacție de îngrijorare -, dar și a celei din Irak, unde, la ordinul anterior al lui Donald Trump, Pentagonul anunțase că a scăzut la câte 2.500 de militari, efectivele dislocate în cele două state. 

Președintele Comitetului Militar al NATO, Sir Stuart Peach, a reamintit asistenței determinarea de a păstra securitatea în Kosovo, printr-o cooperare practică, vitală, cu autoritățile din Sarajevo, Belgrad și Skopje, conform mandatului dat de ONU.

Dar, în Kosovo se știe prea bine trecutul istoric al zonei, ce state susțin și ce țări sunt contra acestei creații contra evoluției geopolitice anterioare din arealul vestic al Balcanilor, temerile fiind pentru viitor, când, după o retragere a pacificatorilor poate reizbucni confruntarea dintre sârbi și albanezi. 

Sigur că atunci când a fost adaptată Strategia Militară a NATO, s-au avut în vedere amenințările actuale și viitoare, inclusiv cea din zona balcanică menționată. Iar generalul Tod Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa a contribuit, cu colegii săi de la Mons, la dezvoltarea descurajării și apărării în arealul său de responsabilitate, pornind de la capacitățile militare reale și tehnica de luptă aflată la dispoziție.  

Numai că și aici există o necunoscută, nefiind știut punctul de vedere al președintelui SUA, Joe Biden, privind continuarea sau stoparea redislocării unor efective militare americane existente acum în Germania, dar vizate de administrația prezidențială anterioară, ca să fie relocate în state membre ale NATO aflate la granița răsăriteană a Alianței. 

Și componența Comitetului Militar al NATO se află într-o evoluție dinamică, fapt atestat de prezența, pentru prima oară, la această reuniune, a noilor șefi ai apărării din Canada - amiralul Art McDonald -, Danemarca - generalul Flemming Lentfer -, din Islanda - Bryndís Kjartansdóttir -, precum și din Luxemburg, respectiv generalul Steve Thull.

Ca o particularitate, șefii apărării au fost informați despre lecțiile învățate din efortul destinat susținerii logistice și cu militari adecvați a procesului de combatere a pandemiei COVID-19, la discuțiile pe acest subiect participând și generalul italian Claudio Graziano, președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene. 

Notabilă este cerința secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a reamintit șefilor apărării necesitatea ca statele membre să continue să crească cheltuielile pentru apărare - în ciuda deficitelor uriașe pe care guvernele occidentale le au din cauza pandemiei - să investească în capacități moderne și să rămână „gata să facă față provocărilor precum acțiunile agresive ale Rusiei, terorismului și riscurile pe care le prezintă ascensiunea Chinei ”.

La capitolul agresivității Federației Ruse, deși aceasta a anunțat înființarea unei divizii de infanterie în Kaliningrad, nu a existat până acum o măsură similară, din partea aliaților. În ce privește terorismul, realitatea bate filmul, pentru că, în ultimul an, din cauza pandemiei, reuniunile pe această temă au fost limitate la conexiunile curente, dintre cei implicați în combaterea acestui flagel.

Iar China este departe de NATO, Beijingul jucându-se literalmente cu defensivele Taiwanului, Coreei de Sud și Japoniei, deși este prezent în zona maritimă limitrofă grupul expediționar de luptă al flotei a 7-a a SUA, cu misiunea de a spori interoperabilitatea cu aliații și partenerii din zonă și pentru a servi ca o forță de răspuns gata pentru a apăra pacea și stabilitatea în regiunea Indo-Pacifică. 

Chiar cu o zi înainte de prezența sa la ședința Comitetului Militar al NATO, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a avut inspirația unui dialog cu noul președinte american, Joe Biden, care a exprimat clar intenția de a reconstrui și a restabili alianțele SUA, începând cu NATO.

Conform lui Robert Flaherty, cel ce coordonează strategia digitală la Casa Albă, președintele SUA, Joe Biden,  a reafirmat, în dialogul avut cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, angajamentul său pentru respectarea articolului 5, din Tratatul Organizației Nord-Atlantice: 

„Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă, recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice."

De altfel, în ziua următoare dialogului purtat cu Joe Biden, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a discutat pe 27 ianuarie, cu  noul Secretar de Stat american Antony Blinken, despre alianța transatlantică, a precizat  Departamentul de Stat al SUA. Diplomatul american a reafirmat „hotărârea președintelui Joe Biden de a întări și revigora” alianța. Secretarul Blinken și secretarul general au discutat și despre raportul NATO 2030, care oferă o bază solidă pentru adaptarea NATO, la noile realități strategice.  

Interesante sunt două detalii. Cu Antony Blinken, Jens Stoltenberg a abordat posibila programare a unui summit NATO, în prima jumătate a anului 2021.

Iar în discuția purtată de Joe Biden cu Stoltenberg, "președintele a mulțumit secretarului general pentru conducerea fermă a Alianței și a transmis intenția de a consulta și de a colabora cu aliații asupra întregii game de preocupări de securitate comune, inclusiv Afganistan, Irak și Rusia", după cum menționa Casa Albă într-un comunicat.

Semnalele publice date de președintele Statelor Unite și de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice răspund, indirect, unor preocupări aparte ale statelor aliate aflate la granița de est a NATO.

Astfel, pe 29 ianuarie, Lituania a anunțat că a pregătit o nouă strategie de securitate națională, definind Belarusul ca o amenințare, împreună cu China. În strategia amintită sunt nominalizați cinci factori de risc: coronavirusul, slăbirea legăturilor transatlantice, dorința unei autonomii a UE, amenințarea din partea Chinei și situația de securitate din regiunea de frontieră cu Belarus.

Anterior, Consiliul de Stat al Lituaniei a sprijinit planul de creștere a finanțării pentru apărare până la nivelul de 2,5% din PIB-ul Lituaniei, până în 2030. Iar Lituania, la o populație de circa 2.800.000 de locuitori, are o armată de 20.000 de militari, cărora li se adaugă circa 14.000 de paramilitari și 90.000 de rezerviști. 

Rusia rămâne o problemă pentru aliați, dar - conform datelor de până acum - dacă 2020 a fost anul luptei cu coronavirusul, la care NATO a avut un rol logistic semnificativ, 2021 pare a fi destinat, cu precădere, descurajării intențiilor inamicale ale Moscovei, în condițiile în care Kremlinul trebuie să facă față și la asedierea actualului regim politic rus, de către participanții, tot mai numeroși, la demonstrațiile anti-Putin. 

Prin momentul ales pentru reuniunea sa și contextul în care s-a desfășurat, Comitetul Militar al NATO a reamintit opiniei publice internaționale faptul că Alianța Nord-Atlantică girează, în continuare, un areal de stabilitate geopolitică, invitând la dialog și înțelepciune strategică, state dornice de extinderea sferelor lor de influență, precum Rusia și China.

Iar Moscova și Beijingul evaluează permanent capacitatea militară reală a unui actor statal sau a alianței menționate, pentru că, în lumea de azi, oricât de sclipitor ar fi un diplomat, dacă în spatele său nu se află o armată bine dotată și cu o experiență în teatre de război, atunci el va conta, doar ca decor, în "fotografia de familie", de la finalul unui brainstorming internațional, la care a fost invitat doar din complezență.  

Comentarii


© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.