Nicicând deschiderea europeană nu a fost mai clară pentru această mică republic dintre Prut și Nistru. În același timp, câteva mișcări politice de la București ridică niște serioase semen de întrebare.

 Luni, la Paris, în cadrul celei de-a 3-a conferințe ministeriale de susținere a Republicii Moldova, la care au participat 45 de delegații internaționale reprezentând state europene dar și importante instituții internaționale, au fost luate noi decizii de sprijin pentru Republica Moldova. Și trebuie spus că inițiativa acestei platforme de sprijin aparține României, Franței și Germaniei.

Concret: pentru acoperirea nevoilor imediate, a fost eliberat un ajutor excepțional de peste 100 de milioane de euro, potrivit declarației președintelui francez Emmanuel Macron, în prezența președintei Maia Sandu.

Citește și: Ce conține Raportul Comisiei Europene care recomandă ridicarea MCV. Referiri la Codurilor Penale

Sumele vor fi transferate până la finele anului, sub forma unei subvenții din partea Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Republica Moldova găzduiește 80.000 de refugiați ucraineni, ceea ce reprezintă cel mai mare număr raportat la populația unei țări, dintre cele afectate de fenomenul migrației cauzate de agresiunea rusă.

Chișinăul, sub presiunea Kremlinului

Pentru a răspunde crizei energetice, în primele luni din 2023 vor fi trimise puternice generatoare pentru echiparea spitalelor. În plus, 2 milioane de euro vor fi acordate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea susținerii reformelor publice, în special în sectorul energiei.

Citește și: Israelul somează Rusia: Dacă luați rachete din Iran, vom da Ucrainei rachete de înaltă precizie

În plus, Agenția franceză pentru Dezvoltare va împrumuta 90 de milioane de euro Chișinăului pentru perioada 2023 – 2024.

Aceste ajutoare se adaugă zecilor de milioane de euro alocate la precedentele reuniuni ale Platformei, care își propune să strângă, în total, 659,5 milioane de euro pentru sprijinirea Republicii Moldova.

Nevoia de bani a Chișinăului este disperată. Gazprom aproape că a tăiat gazul, în timp ce, din cauza bombardamentelor rusești, țara nu mai poate primi energia electrică din Ucraina, care asigura 30% din total. În același timp, centrala de la Cuciurgan, de pe teritoriul transnistrean, lucrează mult sub capacitate. Astfel că țara își asigură 90% din energie din România (noroc cu interconectarea din februarie!), dar în cea mai mare parte la prețul de a doua zi.

Aceasta a dus la o creștere de peste patru ori a prețului energiei, o marfă devenită inaccesibilă pentru numeroase familii.

Republica Moldova are nevoie de bani pentru a cumpăra energie (scumpă) de pe piața liberă și pentru a compensa consumatorii individuali.

Presiunea asupra guvernării de la Chișinău este imensă, întrucât în paralel au loc acțiuni e destabilizare instrumentate de Rusia, prin intermediul partidului condus de Ilan Șor, un oligarh inculpate în celebrul caz al furtului miliardului de dolari din bănci și fugit actualmente în Israel. Partidul său este supus în cest moment unei proceduri de scoatere în afara legii, în instanțele moldovenești, la inițiativa Guvernului.

Între urmașii lui Plahotniuc și fostul om al lui Dodon

Și, în timp ce președinta Maia Sandu se afla la Paris pentru a cere ajutor occidental, o delegație a PSD, la cel mai înalt nivel, se afla la Chișinău, unde se oficializa transformarea partidului Democrat în Partidul Social Democrat European.

O mișcare interesantă pentru partidul care i-a aparținut cândva, personal, oligarhului Vladimir Plahotniuc, fugit și el din țară și tot pe motive de miliard subtilizat.

Partidul Democrat se afirmase în ultimii ani ca un promotor al ”moldovenismului” și al politicii de ”placă turnantă” a Republicii Moldova, în raport cu UE și Rusia.

Acum, formațiunea, care deține numeroși aleși locali în Republica Moldova, schimbă macazul și de declară pro-european. O mișcare interesantă, măcar pentru faptul că este nevoie de o alternativă pro-europeană la Maia Sandu.

Dar cât de sinceră să fie, oare, balansarea spre vest a fostului partid al lui Plahotniuc? Și, mai ales, ce se va întâmpla cu structurile profund corupte ale acestui partid, lăsate moștenire de oligarh? Iată că PSD-ul din România își asumă un fel de rol călăuzitor pentru partidul din Republica Moldova.

Însă aspectul cu adevărat ciudat al descinderii social-democraților români la Chișinău l-a constituit continuarea cultivării primarului Chișinăului, Ion Ceban.

Liderul PSD Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu el, desigur, pentru a discuta proiecte legate de parteneriate de dezvoltare locală. De altfel, Ceban a venit des în România, primit de edili PSD. Ales pe listele partidului pro-rus al lui Igor Dodon, Ceban tocmai și-a lansat propria formațiune, Mișcarea Alternativa Națională.

Un recent raport al Trezoreriei SUA menționa că Ceban ar fi primit ajutor pentru înființarea formațiunii de la consilieri apropiați Kremlinului. Ceban a respins acuzațiile.

Dar întrebarea este dacă nu ar fi fost mai nimerit pentru liderii PSD să evite a se afișa public alături de Ceban, măcar până la lămurirea situației.

Dacă susținerea orientării europene a democraților poate fi o mișcare interesantă, în măsura în care urmașii lui Plahotniuc chiar se vor dovedi sinceri, afișarea alături de Ceban ridică numeroase semne de întrebare. Mai ales în situația politică atât de tensionată de la Chișinău.

Să nu fi știut Marcel Ciolacu toate acestea?