Dacă te-a deranjat vreodată o trotinetă electrică pe trotuar, în parc sau chiar în trafic și te apuci să și spui lucrul ăsta, o să-ți sară în cap toți hipsterii de Dâmbovița. N-ai voie să deschizi măcar subiectul pentru că devii un retrograd care nu înțelege evoluția tehnicii și vremurile moderne în care trăim. Desigur, veți întâlni astfel de comentarii și la aceste rânduri.
Când o femeie și-a văzut fiica inconștientă pe caldarâm, după ce a fost lovită de un trotinetist pe trotuar la ieșirea dintr-un parc, au fost foarte mulți care au înfierat-o pentru că și-a permis să spună public ce a pățit. Nicio empatie pentru fata rănită.
Emancipatul trotinetist care circula ca un dement pe trotuar a vrut să dea niște bani și să plece. Nu l-a interesat prea tare că fata care zăcea pe jos, lovită la cap, cu sângele curgând pe la tâmple, avea nevoie de asistență medicală. El ar fi dat niște bani și-ar fi plecat liniștit acasă.
Desigur, se vor găsi câțiva să-mi sară în cap și să-mi ceară soluții alternative pentru aglomerația din marile orașe. Nu, nu sunt eu responsabil pentru asta. Nu știu cum poate fi descâlcit traficul în București, nici nu cred că mai e mare lucru de făcut, dar sunt absolut convins că nu circulația bezmetică pe trotinete electrice e soluția.
România este de ani de zile pe primul loc în Europa la numărul morților din accidente de circulație, raportate la un milion de locuitori, iar cauzele sunt multiple. Avem prea puține autostrăzi și drumuri naționale pe care se poate circula în siguranță. De aici rezultă și principalele cauze ale accidentelor grave de la noi: viteza neadaptată la condițiile de drum și traversarea neregulamentară.
O altă mare problemă în România este lipsa pistelor pentru biciclete, iar asta complică și mai mult traficul în loc să-l ajute. Din păcate, drumurile de la noi, din orașe sau din afara lor, nu oferă nicio siguranță bicicliștilor.
În plus, de câțiva ani au apărut trotinetele electrice care sunt din ce în ce mai puternice. Nefiind nici cal nici măgar, acestea beneficiază de ceva vreme de scăpări ale Codului Rutier.
Dacă în Oslo, capitala Norvegiei, țară cu drumuri mult mai sigure și cu civilizație a traficului mult peste a noastră, s-a hotărât interzicerea trotinetelor pe timpul nopții, aștept să-mi explice cineva de ce nu s-ar lua și în România decizia ca trotinetele să nu mai poată circula măcar pe trotuare.
Dintre toate oraşele importante din Europa, Oslo deţine cel mai mare număr de trotinete electrice pe cap de locuitor, iar decizia de a le interzice pe timpul nopții a venit pentru că erau mult prea multe accidente. Însă acolo viețile oamenilor chiar contează. Mai mult decât afacerile celor care închiriază trotinete sau care-și dau ochii peste cap în discuții despre trafic.
Norvegia e o țară care a investit un miliard de euro în piste cu două sensuri pentru biciclete în ultimii cinci ani. Asta arată o grijă permanentă pentru siguranța celor care se află în trafic. Dacă ar fi exista o altă soluție în cazul trotinetelor electrice sunt absolut convins că ar fi aplicat-o.
La noi a fost o încercare timidă de a fi reglementată circulația trotinetelor, dar a fost repede "rezolvată" din cauza reacțiilor negative ale trotinetiștilor văzuți, probabil, ca potențiali votanți.
În februarie 2020 a fost adoptată o Ordonanță de Urgență în această privință, dar ulterior s-a anunțat că sancțiunile nu vor fi aplicate. Efectul a fost, normal, egal cu 0.
Introducerea unor reguli clare pentru trotinetele electrice și prevederea unor sancțiuni la fel de clare ar însemna, de fapt, mai multe vieți salvate și mai puțini oameni în spital, mai ales în vremuri pandemice. Altfel, putem desființa Codul Rutier și scapă cine poate.
Când am scris toate acestea am tot revăzut în minte o imagine. Veneam într-o noapte spre casă cu mașina, drumul era pustiu și, la un moment dat, am văzut un tânăr inert, căzut aproape de bordură, lângă o trotinetă. O mașină oprise deja și cei care se aflau în ea sunau la 112. Sper, din tot sufletul, ca acel băiat să fi rămas în viață. Pentru că asta e tot ce contează.
