Legea care prevede acordarea de compensatii detinutilor care au stat in conditii necorespunzatoare a intrat in vigoare in 19 octombrie 2017. Un număr de 133 parlamentari PSD au votat „pentru”.
Imediat, 833 de persoane au fost eliberate din penitenciare la termen, în baza recursului compensatoriu, în timp ce 2.297 de deținuți au fost eliberati condiționat.
Circa 20.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în ultimii doi ani în baza recursului compensatoriu, potrivit unei informări Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din această vară. Dintre aceştia, 840 au fost condamnaţi la închisoare pentru omor, 566 pentru viol, 191 pentru trafic de minori şi 73 pentru omor calificat. Dintre acestia, 649 au recidivat, din care 188 au comis noi infractiuni cu violenta.
Pe 8 mai 2017, Camera Deputaților dezbătea legea Recursului Compensatoriu:
Doamna Sofia Mariana Moţ (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Acest proiect de lege, cum mai este denumit, recursul compensatoriu, face parte dintr-un pachet de acte normative, dar şi de măsuri pe care Guvernul le-a propus, pentru a evita pronunţarea unei hotărâri-pilot de către CEDO, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
De la această idee s-a pornit în promovarea acestui proiect de lege, care are menirea, alături de Legea graţierii şi alături de alte măsuri dispuse de Guvern, începând chiar prin proiectul de buget adoptat pe acest an, respectiv, aşa cum spuneam, pe lângă Legea graţierii, recursul compensatoriu şi măsuri de investiţii şi de reabilitare a spaţiilor de detenţie, precum şi construirea a două noi penitenciare.
Oana Florea (PSD): În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, redactate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt redactate în Anexa nr. 2.
Eugen Nicolicea (PSD) Aşa cum a fost modificată, nu face altceva decât să respecte Decizia CEDO, în cazul Mursic contra Croaţiei, în care sunt definite condiţiile inumane de tratament. De altfel, acest lucru, în ceea ce priveşte condiţiile - ştiţi că Ministerul se referea doar la suprafaţă, nu la toate condiţiile - aceste condiţii prevăzute în Decizia CEDO au fost învederate comisiei, pentru prima dată de Ion Stelian, USR.
După aceea, văzând că s-a aprobat - şi evident fiind contra - este contra şi la propunerea pe care a făcut-o, dar a spus apoi că nu a mai făcut niciun fel de amendament, iar faptul că este atât de vivace la tribună este ca să spele păcatul în faţa colegilor de la USR. Propunerea de modificare faţă de ce a spus Guvernul îi aparţine dânsului, deputat al USR.
Dar pe mine mă miră modalitatea asta... te dai de trei ori peste cap să susţii aici pe dos decât ai fi susţinut la comisie, dar acesta este stilul USR. N-a trecut o jumătate de oră de când m-am trezit cu un coleg aici, la acel vot cu privire la Regulament, care a votat împotriva celor spuse de colegii lui la Comisia pentru regulament.
Una peste alta, văzând ceea ce faceţi, nu pot decât să-mi exprim dezacordul, ca să nu spun dispreţul faţă de o astfel de atitudine şi, dacă vreţi, puteţi să-i luaţi şi aplauzele înapoi, puteţi să-l şi sancţionaţi, că a susţinut, a fost de partea corupţiei, cum ziceţi dumneavoastră.
Cert este că nu s-a întâmplat altceva la comisie decât că s-a pus în aplicare Decizia CEDO, o chestiune tehnică făcută de jurişti care-şi respectă meseria, şi nu care se dau de trei ori peste cap (Vociferări.) şi se schimbă după cum le dictează unul pe nume Nicuşor Dan.
Márton Árpád-Francisc (UDMR): Acest proiect de lege modificat în comisie a devenit un proiect concret, aplicabil, pentru că nu lasă la latitudinea unei hotărâri de Guvern care va veni cândva. Ştim cum apar aceste hotărâri de Guvern, cât de repede, prompt şi aplicabil. Eu cred că acest proiect de lege, aşa cum a ieşit din comisie, poate fi aplicat când va intra în vigoare, cât de repede.
Stelian Ion (USR) Pe de altă parte, un număr de 6 zile executate..., la un număr de 30 de zile executate efectiv, un beneficiu de 6 zile - şi această variantă este inacceptabilă - este un număr mult prea mare de zile care se acordă ca beneficiu. Noi am fost de acord cu 3 zile iniţial.
Florin Roma (PNL): Ceea ce propune Ministerul Justiţiei însă, din păcate, este un lucru total neserios. Spuneau la preluarea mandatului că în acest an vom începe construcţia unor penitenciare. Acum venim şi spunem alocăm nişte bani pentru studii de fezabilitate şi prefezabilitate. Nu cred că este corect. Şi cred că e doar un praf în ochi aruncat românilor, pentru că în aceste zile, chiar astăzi, la Senat, se discută o lege a graţierii.
Florin Iordache (PSD) Cu 101 voturi pentru, 28 împotrivă şi 3 abţineri a fost adoptată în forma propusă de comisie.
ȘI o stenogramă din Camera Deputaților cu punctul de vedere a lui Tudorel Toader:
„Prin urmare, dacă modernizăm din celulele existente, dacă extindem în pavilioanele actuale, dacă construim alte două pavilioane… dacă vine recursul compensatoriu, acum, nu la sfârşit de septembrie, deja comisiile încep să funcţioneze.
Dacă vine Legea graţierii, dacă lămurim şi practica neunitară privind liberările condiţionate - mă rog, acum, indiferent ce spune altcineva - eu cred că este profund, este dramatic şi profund nedrept ca unul care a stat doi ani din trei, fără nicio abatere, a muncit, are recompense, are tot, să se ducă în faţa unui judecător care poate nu a intrat în penitenciar, nu a făcut parte din comisii, şi spune ...3 ani... 2 ani, ce spune în dosar... se amână 6 luni.
Omul acela nu ştie de ce stă 6 luni, pentru că în baza Codului a fost condamnat, în baza Codului a executat fracţia, în baza Codului a avut un comportament corect şi în baza aceluiaşi Cod ar trebui să iasă”. Ulterior, Toader s-a delimitat de această lege.
Citește și: Cum minte Toader în privința recursului compensatoriu
