Medicul acuzat că folosea stimulatoare cardiace de la morţi, tras „pe linie moartă” de Tribunal

Sentinţa nu este însă definitivă, şi este de aşteptat ca Tesloianu să o conteste.

Medicul acuzat că folosea stimulatoare cardiace de la morţi, tras „pe linie moartă” de Tribunal

Dan Tesloianu a ocupat poziţia de coordonator al programului de boli cardiovasculare timp de cinci ani. Poziţia de coordonator nu era remunerată suplimentar faţă de cea de medic primar pe care Tesloianu o ocupa în cadrul spitalului, dar era vitală pentru activitatea ce face obiectul dosarului penal deschis împotriva lui, aceea de refolosire a stimulatoarelor cardiace.

În luna mai 2022, în locul lui Tesloianu a fost desemnat drept coordonator medicul Ionuţ Tudorancea. Tesloianu a contestat decizia, invocând faptul că ea fusese luată în urma unei hotărâri verbal, fără a i se reproşa nimic concret. 

În acţiunea depusă la Tribunal, medicul şi-a prezentat pe larg meritele ce considera că l-ar îndreptăţi să rămână în continuare la conducerea programului, dar fără a argumenta vreo încălcare a legii prin schimbarea sa.

De cealaltă parte, reprezentanţii spitalului au cerut respingerea ca inadmisibilă a plângerii lui Tesloianu, precizând că el ar fi trebuit să se adreseze mai întâi instituţiei medicale. În plus, ei au argumentat că numirea coordonatorilor ţine de atribuţiile managerului, acesta nefiind obligat să-şi motiveze decizia de înlocuire.

„Emiterea actului administrativ pentru desemnarea unui coordonator de program este un act unilateral al managerului spitalului. Încetarea atribuţiilor de coordonator program nu este condiţionată de împlinirea unui termen, realizarea unor indicatori sau acordul părţilor.

Revocarea atribuţiilor şi obligaţiilor de coordonator program nu este în măsură să-i creeze un prejudiciu de natură salarială, întrucât activitatea de coordonator program nu este remunerată”, au explicat oficialii spitalului.

Ei au invocat totuşi ca motiv al înlocuirii lui Tesloianu corespondenţa purtată cu reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, care arăta existenţa unor probleme în derularea programului de cardiologie. 

Unele materiale fuseseră decontate fără ca pacienţilor să li se montezze defibrilatoare, iar pentru materialele aferente procedurilor de electrofiziologie sau pentru stimulatoarele cardiace fuseseră folosite coduri greşite. Neclarităţile invocate de CJAS vizau şi „tratamentul pacienţilor cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratamentul convenţional prin implantarea de defibrilatoare interne”.

Citește mai multe pe Ziarul de Iași.