„Astăzi, Guvernul a adoptat Memorandumul pentru finalizarea MCV. Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esențiale pentru statul de drept din România.
Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecință a eforturilor noastre concretizate“, declara ministrul Justiției, useristul Stelian Ion.
Printre altele, el anunța că proiectele legilor justiției vor fi aprobate de către Guvern până la sfârșitul lunii aprilie 2021. Nu au fost aprobate nici azi.
Între timp, la 8 iunie, a sosit raportul MCV al Comisiei Europene, care a pus capăt entuziasmului privind ridicarea rapidă a monitorizării sau primirii în Schengen.
„Comisia așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură“, se arată în raportul de la Bruxelles.
O situație specială este cea a infractorilor care fug peste hotare și pe care România nu-i recuperează, dar această chestiune nu figura în programul de guvernare, iar Justiția împarte responsabilitatea și cu alte structuri ale statului.
Newsweek România vă prezintă lunga listă de eșecuri și semi-eșecuri ale ministrului Justiției, precum și ale partidului său, după șase luni la putere.
DNA, blocat și subfinanțat
Parchetul anticorupție a profitat de raportul MCV pentru a transmite, voalat, și criticile proprii către guvernare, arătând că instituția nu are dotarea și resursele necesare.
Abia după raportul MCV și criticile frecvente dinspre DNA, Guvernul a aprobat transferarea către acest parchet a 90 de polițiști judiciari, deși solicitarea era făcută din 2020.
Iată reproșurile DNA, așa cum apar ele într-un comunicat:
➔ nerepararea modificărilor aduse legilor justiției în perioada 2017 – 2019 (inclusiv înființarea SIIJ), care au dus la o criză acută de personal la DNA,
➔ nepunerea de acord a legislației în vigoare cu deciziile Curții Constituționale,
➔ neîntărirea capacităților tehnice ale DNA etc.
În plus, într-un interviu, șeful DNA, Crin Bologa a arătat că Stelian Ion nu organizează concursuri pentru posturile de conducere din acest parchet: „Declanșarea procedurilor pentru ocuparea acestor funcții ar aparține ministrului Justiției“. Ministrul nu a răspuns acestor acuzații.
În programul de guvernare, Ministerul Justiției își asumase ca obiectiv pe „termen scurt“ (deși acesta nu era clar delimitat): „Este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție.
De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic și uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA cât și pentru DIICOT“.
Desființarea Secției Speciale, noi amânări
Desființarea controversatei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a trecut de Camera Deputaților încă din martie, dar cu un controversat amendament: magistrații pot fi trimiși în judecată doar cu acordul CSM. Această formă de superimunitate a fost criticată chiar de către asociațiile de magistrați.
Proiectul a ajuns la Senat, unde a rămas în stand-by. După apariția raportului critic al Comisiei Europene, Stelian Ion a adus în discuție încă o amânare, cerând opinia Comisiei de la Veneția.
„A fost decizia de a aştepta avizul de la Comisia de la Veneţia, care va veni la începutul lunii iulie“, a afirmat ministrul USR. Cum în iulie și august este vacanță parlamentară, este puțin probabil ca desființarea SIIJ – care, probabil, va fi contestată la Curtea Constituțională, când legea va trece de Legislativ – să aibă loc prea devreme.
Legile Justiției, neschimbate
În martie, ministrul Stelian Ion susținea că a trimis la CSM, pentru avizare, pachetul de modificare a legilor Justiției. Ulterior, s-a aflat că el nu se consultase cu partenerii de coaliție.
În consecință, nici la ora actuală nu există măcar un proiect al pachetului care va abroga legislația impusă de Dragnea.
„Lucrăm la ultimele articole pe chestiunile care au rămas de soluţionat şi în perioada imediat următoare vom ajunge la o formă finală, astfel încât anticipez că în sesiunea următoare să înceapă o discuţie şi adoptare pe procedură parlamentară“, a declarat Stelian Ion, la începutul lunii iunie.
Modificarea Constituției, uitată
În programul de guvernare, la capitolul dedicat Ministerului Justiției, figurează și o reformă constituțională. „Pentru alte propuneri de revizure a Constituției vom constitui o comisie parlamentară dedicată, care va face o propunere de revizuire la finele primului an de guvernare“, se afirmă în program.
Până acum, după circa șase luni, nici măcar nu s-a constituit o comisie parlamentară, iar USR nu a făcut niciun demers în acest sens.
Șeful Inspecției
Judiciare a rămas Lucian
Netejoru, pe care PSD
a făcut tot posibilul să-l
păstreze în funcție
Programul de guvernare insista pe „reformarea instituției Curții Constituționale în sensul eliminării acelor factori care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental într-o democrație“.
Nici despre inițiativa USR-PLUS „Fără penali“ nu se mai vorbește, deși, tot în programul de guvernare, tot la capitolul „Ministerul Justiției“, se promite: „Avem în vedere votarea textului susținut de 1 milion de cetățeni și în Senat, după care urmează organizarea referendumului de schimbare a Constituției în primele trei luni după încetarea epidemiei Covid-19“.
Reforma Inspecției Judiciare: zero
„În perioada imediat următoare avem în vedere o reformă a Inspecției Judiciare astfel încât această instituție să ofere garanții sporite de independență și imparțialitate“, se arată în programul de guvernare.
Din nou, nu s-a petrecut nimic. Inspecția Judiciară a fost criticată de ultimul raport MCV, arătând că aceasta este un instrument de presiune la adresa magistraților care critică direcția reformelor în Justiție sau scurg informații în spațiul public.
Șeful instituției a rămas Lucian Netejoru, pe care PSD a făcut tot posibilul să-l păstreze în funcție, inclusiv prim emiterea unei ordonanțe de urgență.
