Suita de stânci cu forme ciudate, formate prin eroziune, a alimentat, de-a lungul timpului, imaginaţia localnicilor şi nu numai. Aşa au luat naştere legendele ce însoţesc şi animă Grădina Zmeilor, rezervaţia naturală de marginea localităţii sălăjene Gâlgău Almaşului.
Legenda „Grădinii Zmeilor”, stâncile din Transilvania care prind „viață”: Făpturile furau fetele
Arealul „Grădina Zmeilor” prezintă o zonă naturală, din Podișul Someșan, subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare transilvane, ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.
Citește și: Povestea albinelor izolate în ocean care produc cea mai pură miere din lume: Cum vor salva planeta
Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatură), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului, potrivit apuseni.info.
Tărâmul de basm
Legendele locale despre tărâmul de basm din Călineşti-Brezoi se pierd în negura timpului şi nu puţini sunt călătorii care să nu-i fi auzit pe bătrânii din satul de la poalele stâncilor povestind cu înflăcărare despre creaturile mitologice care au sălăşluit cândva pe aceste meleaguri.
În credinţa populară, zmeii care şi-au făurit ascunzători în stâncile de la intrarea în Călineşti aveau cap de om şi trup de foc. În urmă cu trei ani, în cadrul unui proiect derulat de Asociaţia Odaia Creativă, mai mulţi tineri au cules povestiri despre creaturile mitologice de la localnici:
Citește și: Misterul primelor peșteri de mulaj din Europa, descoperite în România: Formate din lava unui vulcan
„Aicea, la "Pietrele Zmeilor", se zicea că pe timpuri erau zmei. Acum nu mai sunt din cauza poluării. Pe vremuri era aici pe vale un cireş mare şi oameni au văzut intrând zmei. Vedeau capete de om şi trupuri de foc. Era o femeie, Lisandrina a lui Emil, şi avea pe vale o casă. Şi bărbatul Lisandrinei, primul, s-a dus în război. Şi zmeul chipeş se făcea după chipul lui.
Zmeii luau altă formă
Cu uniformă, armă, tot şi se ducea la ea, intra pe horn. Ea închidea cu zăvorul uşa, dar el tot intra. Lisandrina îşi făcea plăcerile cu el, dar era rece (zmeul). Înţelegi, avea carnea rece, dar avea chipul lu' bărbatu-so. Iar când pleca, sărea pe geam. A plecat femeia de acolo, s-a mutat, dar a povestit în sat”, a istorisit Nicolae Paraschiv, un localnic.
Reprezentanţii Parcului Naţional Cozia le recomandă iubitorilor de drumeţii un traseu de patru ore, din oraşul Brezoi spre vârful Suliţa şi Călineşti. Traseul este marcat cu o cruce roşie, iar printre peisajele şi locurile de belvedere se numără atât Pietrele Zmeilor şi Poiana Suliţa, cât şi Valea Doabrei. Cei care nu au mai fost pe munte pot apela la ajutorul unor ghizi locali, potrivit adevărul.ro.
