CCR decide: firmele anchetate penal nu mai pot fi eliminate automat din licitații publice
Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, că excluderea unui operator economic dintr-o procedură de achiziție publică doar pentru că este vizat de o anchetă penală, fără o hotărâre definitivă de condamnare, este neconstituțională.
Judecătorii au stabilit, în unanimitate, că o astfel de măsură încalcă prezumția de nevinovăție și drepturile fundamentale garantate de Constituție, potrivit unui comunicat de presă.
CCR decide: firmele anchetate penal nu mai pot fi eliminate automat din licitații publice
Decizia vizează articolul 81 alineatul (4) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.
Potrivit Curții Constituționale, textul de lege a fost declarat neconstituțional deoarece permitea eliminarea automată a unei firme din procedura de atribuire a contractelor, exclusiv pe baza existenței unei investigații penale.
Sancțiune înainte de verdict Curtea a explicat că legea trata simpla suspiciune ca pe o vinovăție, deși nu exista o decizie definitivă a unei instanțe.
În acest mod, operatorul economic era sancționat înainte ca justiția să stabilească dacă a comis sau nu vreo faptă ilegală.
Judecătorii au arătat că o astfel de abordare încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece firmele aflate în situații similare sunt tratate diferit fără un criteriu obiectiv.
Totodată, este încălcată prezumția de nevinovăție, deoarece legea pornea de la ideea că simpla existență a unei anchete penale echivalează cu vinovăția.
Autoritatea contractantă nu poate „judeca” în locul instanței În motivare, Curtea a subliniat că textul de lege îi permitea autorității contractante să aprecieze, în mod anticipat, că firma ar fi săvârșit o abatere profesională gravă.
Practic, instituția care organiza licitația ajungea să se substituie instanței penale sau autorității administrative competente, deși nu avea această competență.
Mai mult, excluderea se făcea automat, fără o analiză individuală a situației, fără a se ține cont de gravitatea faptelor sau de eventualele măsuri de remediere.
Din acest motiv, Curtea a considerat că măsura este disproporționată și lipsită de un fundament obiectiv.
Citește și Înalta Curte sesizează CCR asupra pensiilor private. Judecătorii contestă măsurile statului
O decizie care reia o hotărâre din 2018 CCR a arătat că prevederile declarate neconstituționale sunt identice cu cele din Legea achizițiilor publice, care au fost deja eliminate printr-o decizie din 2018.
Atunci, Curtea a stabilit că statul nu poate exclude firme din proceduri publice doar pentru că sunt anchetate penal, fără o condamnare definitivă.
Judecătorii au precizat că aceleași argumente se aplică și în cazul contractelor de concesiune, deoarece efectele asupra firmelor sunt aceleași.
CCR a mai constatat că soluția legislativă din România depășea cadrul stabilit de Directiva 2014/23/UE.
Potrivit normelor europene, excluderea obligatorie este posibilă doar în cazul unei condamnări definitive, iar în celelalte situații trebuie făcută o evaluare clară și motivată.
Prin urmare, legea românească introducea o restricție mai severă decât permite legislația europeană, scrie Digi24
