Prevederea favorabilă a apărut, paradoxal, în cadrul unei legi care viza eliminarea limitelor de prescripție pentru infracțiunile sexuale cu minori.
Legea care a diminuat termenul de prescripție pentru infracțiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, a trecut de Consiliul Legislativ, de Ministerul Justiției, de Curtea Constituțională a României și, în final, de Președinția României, fără ca cineva să repare periculoasa schimbare.
Nici măcar inițiatorul, deputatul independent Oana Bîzgan, nu a observat eroare decât foarte târziu, așa încât actul normativ nu a putut fi modificat înainte de a intra în vigoare.
„Înainte de orice, doresc să transmit un lucru extrem de clar: intenția mea, ca inițiatoare a legii care prevede înăsprirea pedepselor, a fost de a aduce o rază de speranță și de a reda șansa la a li se face dreptate tuturor victimelor și supraviețuitorilor abuzurilor de natură sexuală și a traficului de persoane.
Dealtfel, ideea acestei propuneri legislative a apărut cu mult timp în urmă, atunci când lucram la legea Registrului infractorilor sexuali, în 2017. Tocmai pentru că nu am dorit ca această propunere să fie o oportunitate de a pune în pericol statul de drept, am așteptat momentul potrivit pentru a o depune în Parlament și m-am asigurat pe tot parcursul parlamentar, că această lege își urmează scopul pentru care a fost propusă.
A apărut, însă, această eroare umană survenită la modificarea articolului 154, la propunera Departamentului legislativ care are datoria de a corela prevederile pe care noi, deputații și senatorii le aducem, cu legile în vigoare.
Astfel, eroarea materială a apărut ca urmare a acestei corelări de texte legislative, pe care nu am propus-o nici eu, nici alți colegi parlamentari, dar care era necesară din punct de vedere al tehnicii legislative. Nu este niciun dubiu că ceea ce s-a întâmplat a fost o eroare umană, nefericită și, bineînțeles, nedorită, existând înregistrări video și audio ale tuturor ședințelor, care demonstrează exact acest lucru.
Odată descoperită eroarea, m-am concentrat imediat să găsesc soluții, fără să caut vinovați, așa cum am văzut, și cu această ocazie, că se întâmplă în spațiul public. Înțeleg că oriunde există oameni pot apărea greșeli; am deschiderea și înțelepciunea să trec peste greșeala unei persoane și să fac tot ce trebuie pentru a o îndrepta”, a explicat Oana Bîzgan, inițiatoarea legii de modificare a Codului Penal, într-un comunicat de presă.
Legea inițiată de deputat a instituit imprescriptibilitatea pentru faptele de viol și act sexual cu minorul, transmițând infractorilor un mesaj foarte clar: așa cum victimele suferă traume imprescriptibile, tot imprescriptibilă este și responsabilitatea agresorului.
Niciuna dintre instituțiile menționate nu a contestat faptul că legea modifică mai mult decât ceea ce era menționat în expunerea de motive și, totodată, elimină nejustificat din cuprinsul art. 154 alin.(4) Cod Penal referirile la trafic de minori și pornografie infantilă.
Articolul 154, alinatul 4 din Codul Penal, prevedea în forma sa anterioară că „în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major.”
Legea cu eroarea materială elimina menționarea clară a celor două infracțiuni. Atfel, în forma nouă, Codul Penal prevede că „cu excepția infracțiunilor prevăzute la art.218 [violul] și 220 [act sexual cu un minor], în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.”
Eroarea a fost remediată, dar rămâne de văzut ce efecte va avea în plan juridic, cunoscut fiind faptul că în drept se aplică principiul legii cele mai favorabile.
„Am fost surprinsă să văd că oameni care știu foarte bine că a fost vorba de o eroare umană tratează acest subiect ca pe un «scandal». Singurul «scandal» cu privire la legea 217/2020 este că de 9 ani de zile, 75% dintre acești prădători sexuali și traficanți scapă fără o zi de pușcărie. Și adevaratul rezultat al acestei legi este că toți acești infractori vor merge, începând de acum, la închisoare.
Am constatat un interes crescut al unor politicieni, în ceea ce privește infracțiunile de natură sexuală și de trafic de persoane, mai ales acum, în perioada care se suprapune campaniei electorale. Iar asta în condițiile în care există atât de multe lucruri care ar fi putut fi făcute deja, dar care au fost lăsate să meargă din inerție, timp de patru ani cât aceștia au fost în Parlamentul României și puteau interveni în orice moment”, a susținut deputatul Oana Bîzgan.
