Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat „calitatea foarte scăzută a activităţii Inspecţiei Judiciare în domeniul răspunderii disciplinare, în condiţiile în care rezoluţiile de exercitarea acţiunilor disciplinare au fost confirmate de inspectorul-şef, inclusiv prin încălcarea dispoziţiilor legale care vizează imparţialitatea”.
De asemenea, CSM a constatat direcţionarea activităţii Inspecţiei Judiciare în perioada 2017 – 2020 asupra procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi asupra procurorilor din cadrul asociaţiilor profesionale care au luat poziţii faţă de modificările legislative din anul 2018, dar și consemnarea de menţiuni nereale în Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pentru anul 2020, în scopul dezinformării cu privire la rezultatele Inspecţiei Judiciare; recrutarea unor inspectori judiciari care îşi acceptă limitele profesionale (menţiunile din Raportul de activitate), fără a face vreun efort în surmontarea acestora.
Citește și: Interlopul Fane Vitamină a fost împușcat de Gore, coleg penal. Cum au trădat clanul "Frăția"
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție menționează, într-un comunicat de presă, că „în perioada 2017-2020, din cele 50 de acţiuni exercitate de Inspecţia Judiciară, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a soluţionat un număr total 44 acţiuni disciplinare, din care 30 de acţiuni disciplinare prin respingerea şi anularea acestora, ajungându-se ca în anul 2020 să fie admisă o singură acţiune disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară, 6 acţiuni să fie respinse şi 7 anulate.
Din cele 30 de acţiuni disciplinare prin 19 hotărâri s-a dispus respingerea acțiunilor disciplinare şi prin 11 hotărâri s-a dispus anularea acțiunilor disciplinare, din care: 16 hotărâri definitive de respingere a acţiunilor disciplinare şi 7 hotărâri definitive de anulare a acțiunilor disciplinare; o hotărâre de respingere a acţiunii disciplinare şi 3 hotărâri de anulare a acțiunilor disciplinare, toate aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea judecării recursului; 2 hotârâri de respingere a acţiunii disciplinare şi o hotărâre de anulare a acţiunii disciplinare, modificate în recurs. Din cele 19 hotărâri de respingere a acţiunilor disciplinare, 18 hotărâri au fost respinse ca neîntemeiate şi una ca fiind rămasă fără obiect.”
Puterile inspectorului șef, întărite în 2018
Inspecția Judiciară joacă un rol esențial în cadrul procedurii disciplinare, deoarece efectuează ancheta preliminară și decide dacă este necesar să inițieze o cercetare disciplinară. Această cercetare se realizează de către inspectorii judiciari înainte de a decide să formuleze sau nu acțiune disciplinară în fața secției competente a CSM. Inspecția Judiciară are, de asemenea, atribuții importante în declanșarea procedurii care conduce la determinarea existenței unei erori judiciare.
Inspectorul‑șef dispune de atribuții‑cheie, care au fost consolidate prin modificările din anul 2018: numește inspectorii judiciari, desemnează inspectorii cu funcții de conducere, gestionează activitatea Inspecției Judiciare și procedurile disciplinare, organizează repartizarea dosarelor, stabilește domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, este principalul emitent de instrucțiuni/ordine și are capacitatea de a iniția el însuși o procedură disciplinară sau de a aviza/confirma soluţia de clasare a sesizării dată de un inspector în cadrul verificărilor prealabile.
Prin aceste modificări, Inspecția Judiciară a devenit, practic, o autoritate publică de tip piramidal, unică în cadrul sistemului judiciar, aflată la dispoziția unei singure persoane, cu o putere discreționară extinsă (inclusiv în adoptarea cadrului normativ organizatoric, confirmarea/infirmarea deciziilor inspectorilor judiciari etc.).
În această structură, magistrații (judecători și procurori) numiți inspectori judiciari de inspectorul-șef sunt pe deplin subordonați acestuia, cu riscul de a fi afectată în substanță independența lor funcțională.
Bugetele Inspecției Judiciare se apropie anual de suma de 10 milioane de Euro (anul 2017 – 31.408.000 lei; anul 2018 – 31.800.000 lei; anul 2019 – 42.715.000 lei; anul 2020 – 36.905.000 lei).
Din aceste sume, o parte însemnată este destinată diurnelor pe care inspectorii judiciari le primesc (anul 2017 – 3.725.911 lei; anul 2018 – 3.790.227 lei; anul 2019 – 4.909.818 lei; anul 2020 – 5.886.929 lei), respectiv peste 1.000.000 de Euro anual, potrivit Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociației Inițiativa pentru Justiție.
Citește și: Efectul nevaccinării: În România se moare de cinci ori mai mult de COVID decât în Israel
MCV constată depășiri ale atribuțiilor
„Prevederile legislative naționale privind numirea interimară a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nu se mai pot aplica, din pricina contrarietății cu dreptul Uniunii Europene, iar toate actele emise în perioada interimatului (05.09.2018-14.05.2019) de acest inspector-șef (între care Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare ori actele de numire în funcție a unor inspectori selectați în acest temei, inclusiv inspectorul-șef) sunt nule (principiul dominoului).
În baza aceleiași hotărârii a CJUE, toate Rapoartele MCV vor trebui luate în considerare în mod corespunzător de România, ținând seama de cerințele principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE. În acest temei, nu vor mai putea fi ignorate de nicio autoritate publică internă din România.
Raportul MCV din noiembrie 2018 a evidențiat preocupări serioase cu privire la Inspecția Judiciară: recurența cu care au fost inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților care se opuneau în mod public direcției urmate de reforma sistemului judiciar, divulgările de documente în presă (utilizate apoi de politicieni pentru a ataca instituțiile judiciare) și prelungirea mandatului conducerii de către guvern”, menționează cele trei asociații.
Raportul din noiembrie 2018 a recomandat: „Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare”.
Raportul MCV dat publicității de Comisia Europeană la data de 22.10.2019 menționează, în ceea ce privește Inspecția Judiciară, că s-a constatat faptul că „în perioada care a trecut de la ultimul raport, au continuat să fie inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților, inclusiv a șefilor instituțiilor judiciare care se opun reformării sistemului judiciar (respectiv legilor justiţiei adoptate în anul 2018, s.n.), și au continuat să fie divulgate documente în presă.
Independență operațională și de anchetă
Aceleași critici sunt reluate în Raportul MCV dat publicității la data de 08.06.2021, la Obiectivul de referință 1: independența sistemului judiciar și reforma sistemului judiciar – Inspecția Judiciară, menționându-se clar următoarele:
„Inspecția Judiciară a declanșat recent proceduri disciplinare tocmai împotriva judecătorilor care au fost la originea sesizării CJUE și a celor care au aplicat hotărârea CJUE, într-o manifestare de forță ce a fost percepută de toți observatorii externi relevanți ca fiind vindicativă, de natură a compromite aplicarea obligatorie a dreptului UE în România.
De asemenea, aceste cercetări disciplinare sunt efectuate tocmai de inspectorii judiciari numiţi fie în perioada de interimat a inspectorului-şef, fie în cadrul concursurilor controlate de inspectorul-şef.
Un organ însărcinat cu deschiderea procedurilor disciplinare, precum Inspecția Judiciară, ar trebui cel puțin să demonstreze un anumit grad de independență operațională și de anchetă.
Prin urmare, având în vedere organizarea actuală, precum și evidenta nelegalitate a actelor de numire a unor inspectori judiciari în perioada 2018-2019, este necesară desființarea Inspecției Judiciare și crearea a două structuri de inspecție judiciară cu personalitate juridică distinctă, una pentru judecători și alta pentru procurori, cu înlăturarea funcționării pe sistem ierarhic subordonat.
Fiecare inspector judiciar trebuie să fie independent în emiterea soluțiilor, cauzele trebuie repartizate aleatoriu, iar accederea pe posturile de inspector judiciar (procuror sau judecător) trebuie să opereze pe bază de examen susținut pe criterii obiective și meritocratice.
Doar astfel vor fi înlăturate suspiciunile privind „fabricarea de dosare” pentru anumiți magistrați considerați incomozi de grupuri de interese care au în subordine părți din mass-media sau care doresc controlarea sistemului judiciar”, menționează Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociației Inițiativa pentru Justiție.
Comentarii 0