Kovesi a pretins și că nu există o decizie a Curții Constituționale care să constate acest fapt.
Ambele afirmații ale fostului Procuror General sunt neadevărate, dovada fiind Decizia nr. 26/2019 a Curții Constituționale a României (CCR), care analizează Protocolul nr. 00750 din 4 februarie 2009, încheiat între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații.
Acest lucru a fost confirmat pentru Newsweek România de către surse din interiorul Curții Constituționale. Ele au preferat să-și păstreze confidențialitatea pentru a nu declanșa un incident public de natură instituțională, dar au ținut să sublinieze că „este evident că Laura Codruța Kovesi l-a manipulat pe moderatorul britanic”.
Stephen Sackur/ FOTO: BBC
Ce a spus Kovesi în emisiunea ”HARD Talk”, realizată de Stephen Sackur la BBC:
Stephen Sackur: „Cum vă veti face treaba? Este de remarcat faptul că ați fost ajutată de Serviciul de Informații în dosare - și Constituția României pune sub semnul întrebării aceste metode. Regretați?
Laura Codruța Kovesi: Nu este vorba despre metode, ci despre aranjamentele de lucru bazate pe legislație. Am primit informații de la serviciile secrete și am deschis dosarele. Investigațiile noastre au fost făcute de procurori și polițiști și serviciile secrete nu au lucrat la aceste cazuri.
Stephen Sackur: Domnul Tăriceanu a spus că DNA a devenit coruptă și a devenit parte a politicului, din cauza cooperării dumneavoastră cu serviciile secrete? Dacă aduceți metoda în Europa, veți face mulți oameni nefericiți!
Laura Codruța Kovesi: La nivel european voi lucra legal, așa cum am făcut în România.
Stephen Sackur: Curtea Constituțională a spus că ați creat un sistem paralel.
Laura Codruța Kovesi: Nu există decizie!
Stephen Sackur: Citesc o decizie și sunt acuzații serioase in ceea ce privește crearea unui sistem paralel.
Laura Codruța Kovesi: În acea decizie, am depus o plângere la CEDO potrivit căruia drepturile mele au fost încălcate. În toată activitatea mea am respectat legea penală a procurorului.
Ce spune Decizia CCR nr 26/2019 (integral AICI):
„156. Din modul de formulare a textului analizat (din Protocol-n. red.) se înțelege că efectuarea urmăririi penale se realizează în comun de procurori și reprezentanții serviciului secret, cu nerespectarea separației de competențe între cele două structuri și a rolului constituțional, respectiv legal al fiecăruia în parte.
Curtea observă că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, art. 142 alin. (1) din acesta a prevăzut posibilitatea punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică <<de alte organe specializate ale statului>>, însă, această sintagmă a fost constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016.
Prin urmare, de principiu, efectuarea actelor procesuale/de procedură în cursul urmăririi penale se realizează de către organele de urmărire penală și nicidecum de alte organe exterioare acestora. Or, textul așa cum este redactat are un conținut normativ larg care permite o preluare de către serviciul secret a competențelor propriu-zise ale procurorului și o afectare a sferei de competență a procurorului în legătură cu orice faptă penală apreciată drept <<gravă>>.
Cu alte cuvinte, din coroborarea art. 3 lit. g) cu întregul conținut al protocolului, Curtea reține că, începând cu anul 2009, s-au creat premisele normative pentru ca Serviciul Român de Informații să exercite atribuții de cercetare penală în orice domeniu. Or, acest aspect duce la încălcarea art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat și art. 61 alin. (1) din Constituție cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării.”
Și mai problematic este faptul că Laura Codruța Kovesi îl induce în eroare pe jurnalistul BBC, care insistă în privința existenței Deciziei CCR nr. 26/2019, pe care însă nu o numește explicit și nici nu citează precis din ea.
Profitând de lipsa de concizie a lui Stephen Sackur, Kovesi aduce în discuție o altă decizie a Curții Constituţionale, Decizia nr. 358/30 mai 2018 privind revocarea sa din fruntea DNA, pe care președintele Klaus Iohannis a pus-o în practică la 9 iulie 2018. Ori această decizie nu are nicio legătură cu celebrele protocoale.
