Înalta Curte sesizează CCR asupra pensiilor private. Judecătorii contestă măsurile statului

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu noua lege privind plata pensiilor private.

Magistrații susțin că actul normativ conține prevederi care încalcă dreptul de proprietate al participanților la fondurile de pensii și afectează principiul securității juridice.

Înalta Curte sesizează CCR asupra pensiilor private. Judecătorii contestă măsurile statului

Potrivit comunicatului oficial, „demersul este exclusiv în interesul cetățenilor, dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie”.

Instanța supremă argumentează că este în interesul societății ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, pentru ca eventualele corecții de constituționalitate să fie făcute înainte de a produce efecte asupra populației.

Citește și: Pensiile speciale vor fi tăiate cu sume între 5.000 și 10.000 lei. Cine pierde o avere la pensie?

Magistrații invocă atingerea dreptului de proprietate

Primul punct de critică se referă la presupusa încălcare a dreptului de proprietate, garantat de articolul 44 din Constituție. În opinia judecătorilor, obligarea titularilor care îndeplinesc condițiile de pensionare să încheie un contract cu un fond de plată autorizat, limitarea posibilității de a-și retrage integral activul personal și restrângerea libertății de stabilire a cuantumului pensiei lunare „reprezintă o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate privată”.

ÎCCJ subliniază că „sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților”, iar administratorii fondurilor „au doar un drept de gestiune, fără ca statul să poată dispune de aceste active”.

Citește și: Judecătorii cer ca „pensiile speciale să fie aproape cât salariile”. Șefa CSM are 65.000 lei/lună

Prin modificările aduse legii, spun magistrații, statul intervine în mod arbitrar asupra modului în care proprietarii pot utiliza banii acumulați, ceea ce ar echivala cu o „expropriere indirectă”, neprevăzută și necompensată.

Lipsa de claritate și securitate juridică

Un alt aspect invocat de Înalta Curte se referă la lipsa de claritate a textului legislativ. Magistrații reclamă că noua lege conține trimiteri generale la alte acte normative, fără a preciza în mod expres care sunt prevederile aplicabile, iar situațiile tranzitorii – pentru persoanele deja înscrise în sistem – nu sunt reglementate clar.

„Neclaritatea legii este un viciu de constituționalitate sancționat de Curte, pentru că afectează securitatea juridică și încrederea legitimă a cetățenilor”, se arată în comunicat.

Context economic: creștere semnificativă a fondurilor de pensii

Decizia ÎCCJ vine într-un moment în care sistemul pensiilor private din România se află pe o pantă ascendentă. Potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), fondurile de pensii private (Pilonul II și Pilonul III) au atins la finalul lunii iunie 2025 un nivel record de 177,1 miliarde de lei, în creștere cu 19% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Din total, fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) au cumulat active de 170,8 miliarde de lei, iar fondurile de pensii facultative (Pilonul III) – 6,26 miliarde de lei.

Activele totale reprezintă 9,9% din PIB, ceea ce arată importanța tot mai mare a acestui sistem pentru echilibrul financiar al României.

Numărul participanților este, de asemenea, în creștere: 8,38 milioane de persoane sunt înscrise în Pilonul II, iar aproape 913.000 contribuie voluntar la Pilonul III.

Reforma pensiilor private și nemulțumirile magistraților

Reforma propusă de guvern prevede schimbări importante în modul de plată a pensiilor private, pentru a asigura o mai bună protecție a beneficiarilor pe termen lung.

Astfel, pensionarii pot alege să primească întreaga sumă acumulată o singură dată sau eșalonat, pe o perioadă de maximum cinci ani.

În viitor, plățile ar urma să fie realizate într-un mod similar celor din sistemul public, pentru a garanta o continuitate a veniturilor și a preveni cazurile în care beneficiarii rămân fără resurse după doar câțiva ani de la retragere.

Potrivit autorităților, această schimbare este menită să corecteze situațiile din trecut, în care pensionarii care optaseră pentru plata integrală au rămas rapid fără surse de venit, deși speranța de viață post-pensionare depășea 20 de ani.

Totuși, din perspectiva ÎCCJ, limitarea accesului la sumele acumulate – chiar dacă urmărește un scop social – reprezintă o intervenție nejustificată asupra proprietății private.

Magistrații invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice ingerință a statului asupra proprietății trebuie să fie „prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit”.

Urmează decizia Curții Constituționale

Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă legea respectă principiile fundamentale invocate. O eventuală constatare de neconstituționalitate ar obliga legiuitorul să modifice actul normativ înainte de promulgare, ceea ce ar putea întârzia aplicarea reformei.

Pentru moment, magistrații susțin că acționează în apărarea cetățenilor. Guvernul afirmă că încearcă să repare un sistem vulnerabil. Iar între cele două poziții, cetățenii care contribuie la pensiile private așteaptă claritate – și o lege care să le garanteze atât siguranța economiilor, cât și dreptul de a le folosi în mod echitabil.