Despre cea mai grea iarnă din istoria României, cea din 1954, au rămas relativ puține imagini ori mărturii filmate. Dar chiar și așa, din ceea ce s-a păstrat ne putem face o idee despre amploarea unui fenomen care a rămas în istoria țării drept „Marele Viscol” care a lovit estul și sud-estul în luna februarie a acelui an.
Cea mai grea iarnă din istoria României, în 1954. Pâinea era distribuită de schiori
Perioada pe care o traversăm acum, cu temperaturi ce pot coborî și spre - 20 de grade Celsius și ninsori care, în București, au ajuns să formeze un strat de 40 de centimetri, pare neobișnuită pentru unii români, dat fiind că, în ultimii ani, iernile au fost mult mai blânde, pe fondul încălzirii globale.
Dar sunt numeroși compatrioți are mai rețin viscolele și ninsorile cumplite de odinioară, cum s-a petrecut în iarna lui 1985-1986 sau, mai aproape de noi, în 2011-2012, când reporterii televiziunilor transmiteau de pe acoperișurile caselor îngropate sub zăpadă.
Însă cei mai în vârstă încă nu pot uita iarna anului 1954 când s-a înregistrat, conform statisticilor Administrației Naționale de Meteorologie, ceea ce este considerată cea mai aspră din secolul XX în țara noastră.
Citește și: METEO România sub un aer polar. Temperaturile ajung și la -18 grade! Zonele vizate
Urgia s-a abătut mai ales asupra estului și sud-estului României în trei reprize. Prima a început la 1 februarie 1954 și a ținut până pe 4 februarie.
Un nou episod de viscol s-a abătut asupra României între 17 și 19 februarie, urmat de un altul, de o intensitate mai mică, între 22 și 24 februarie. Ca și în 2025, Bucureștiul a fost epicentrul dezlănțuirii naturii.
Temperaturile au scăzut drastic ajungând la valori de −25°C. Dar factorul care a agravat cel mai mult căderile de zăpadă a fost viscolul, element care, din fericire, a lipsit în episodul petrecut în acest an, 2025.
Mulți schiori au participat, în februarie 1954, la transportarea pâinii la centrele de distribuire - Foto: Agerpres (cu rol ilustrativ)
Vântul, care a bătut cu peste 120 de kilometri pe oră, a troienit zăpada, care s-a înălțat în unele locuri până la 5-6 metri, multe case fiind acoperite cu totul de stratul de omăt.
Pe 3 februarie a nins atât de mult la București, încât la Grivița s-a înregistrat un record absolut, depunându-se, în 24 de ore, 115,9 litri de zăpadă pe metru pătrat conform historia.ro.
Cea mai grea iarnă a adus și minime record în București
Străzile Capitalei au dispărut complet sub stratul gros de zăpadă, încât bucureștenii s-au trezit peste noapte prizonieri în propriile case, nemaiputând să deschidă ușile sau ferestrele din cauza zăpezii troienite.
„Pe 2 februarie, când ne-am trezit, zăpada era deja peste case, nu mai puteam deschide uşile. A ieşit fiecare cum a putut, au început să sape tuneluri în sus, să iasă la lumină. A muncit toată lumea, cu lopeţi, cu sănii. Mergeam pe deasupra caselor.
Mai încolo, cînd s-a croit drum tramvaielor, ele mergeau pe linii jos, şi la 3-4 metri mergeau oamenii, pe sus. Am avut atunci zăpadă prin curţi pînă în luna mai. Erau unii care îşi puneau vinul şi apa la răcit în zăpada din februarie”, îşi aminteau cei care au prins „marele viscol”.
Citește și: FOTO Ierni de altădată. Bucureștiul îngropat sub zăpadă de 5 metri. Săpau tuneluri să iasă din casă
Autoritățile au fost luate prin surprindere de dezlănțuirea naturii și au făcut apel la populație pentru a ajuta la deszăpezire. La București a intervenit și armata, care a ajutat la curățarea arterelor principale și la aprovizionarea populației sinistrate.
Astfel, ca urmare a viscolului și a zăpezii abundente, Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei a obligat toți cetățenii să asigure curățire imediată a zăpezii și gheții de pe trotuarele și rigolele din dreptul imobilelor în care locuiau.
Tot din cauza viscolului, în București s-au suspendat toate cursurile școlilor elementare, medii și profesionale, dar și spectacolele de orice fel.
De asemenea, s-au luat măsuri pentru distribuirea pâinii, direct de la fabricile de pâine și brutării, la întreprinderi și instituțiile mari.
Doi meteorologi fotografiați la Stația meteo de la Filaret, în februarie 1954, verificând grosimea stratului de zăpadă depus - Foto: Arhiva de Fotografie/Constantin A. Dissescu
Mai mult decât atât, pentru a o transporta s-a apelat la o soluție de urgență, adică la oameni pe schiuri ori cu sănii, care au dus-o către centrele de distribuire a pâinii. Astfel, schiorii au părut un element de decor firesc în acea perioadă pe străzile Capitalei.
Totuși, locuitorii Capitalei n-au folosit zăpada căzută și schiurile doar pentru transportul alimentelor și deplasările de necesitate pe străzile acoperite cu nea.
Cea mai grea iarnă a fost botezată „Marele Viscol”
Unii au profitat de această situație ca să se și distreze. Una dintre cele mai populare pârtii improvizate din București se afla acolo unde avea să se amenajeze peste 15-20 de ani Parcul Tineretului și care a devenit un adevărat magnet pentru împătimiții schiului.
În cursul nopții de 3 spre 4 februarie, timpul a început să se îmbunătățească, iar a doua zi, primul episod al viscolului a încetat.
Citește și: METEO Februarie 2025, una din cele mai geroase luni. De ce e așa de frig dacă planeta se încălzește?
Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a transmis, chiar în dimineața de 4 februarie, prin radio, un comunicat, reluat a doua zi de „Scînteia” – organul de presă al comuniștilor – prin care „toți cetățenii capabili de muncă” erau informați că erau „datori să participe la lucrările de deszăpezire și de aprovizionare cu alimente a populației”.
Capitala, după „Marele Viscol” din februarie 1954 - Foto: Agerpres
Pe 7 februarie 1954, bucureștenii erau chemați din nou de autorități pentru a participa la acțiunea de curățare a orașului de nămeți printr-un alt comunicat.
La apelul făcut de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei au răspuns zeci de mii de bucureșteni care, secondați de brigăzile muncitorești și militari, au reușit să curețe de zăpadă o parte din oraș, potrivit sursei citate.
Astfel, dintr-o notă informativă a Consiliului de Miniștri, aflăm că în ziua de 9 februarie la acțiunile de deszăpezire a Bucureștiului participaseră 430 de brigăzi cu un număr de circa 20.400 de salariați și 16.600 de cetățeni care au reușit să lărgească marginile traseelor de tramvai, să curețe refugiile, deblocând unele canale de scurgere, precum și o parte din liniile de garare de la depozitele de lemne.
Deși îndemnurile autorităților avea, firește, și un accent obligatoriu, solidaritatea oamenilor a fost reală, numeroși bucureșteni participând cu elan sincer la îndepărtarea urmărilor ninsorii și viscolului.
Tot cu prilejul „Marelui Viscol” a fost înregistrată, în 6 februarie 1954, și temperatura minimă absolută pentru București, de minus 30,2 grade Celsius, valoare aproape egalată în iarna 1986-1987.
Imaginile cu tramvaiele blocate în zăpadă ori circulând printre troiene mai înalte decât ele au devenit faimoase pentru generații de români,
Prin comparație, putem spune că ninsorile abundente din februarie 2025 și gerul care ne însoțește și va persista încă o perioadă sunt departe de urgia petrecută acum 71 de ani. Iar una dintre marile diferențe a fost lipsa vântului puternic, cel care, ăn 1954, a transformat căderile de zăpadă oricum uriașe în „Marele Viscol”.
