Închisoarea devenită muzeu era în administrarea institutului de 13 ani.
Între 2015 și 2018, în mandatul preotului Radu Preda, IICCMER a cheltuit peste 1,8 milioane de lei pe studii și lucrări de proiectare, care nu s-au concretizat în investiții, conform unui raport al Curții de Conturi. Noua șefă a IICCMER, Alexandra Toader, a anunțat că declanșează o cercetare administrativă „pentru stabilirea prejudiciului total produs la nivelul IICCMER și va recurge la recuperarea acestuia în condițiile legii”.
Într-un raport publicat în 2 februarie de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), se arată că între 2018 și 2020, în timpul mandatului preotului Radu Preda la șefia institutului, nu a fost făcută nici o acțiune în cadrul proiectului de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat, punct important în represiunea comunistă.
După transformarea în muzeu, la Râmnicu Sărat trebuia să fie amenajat un memorial al victimelor comunismului.
Cu toate acestea, din cauză că nu s-a făcut nimic în cadrul proiectului de reabilitare, au expirat toate avizele și certificatele de urbanism, iar în bugetul pe 2020 nici măcar nu au fost cerutți bani pentru lucrări de reabilitare/ amenajare.
Raportul IICCMER citează și concluziile unui raport al Curții de Conturi, care arată că, între 2015 și 2018, s-au cheltuit peste 1,8 milioane de lei pe servicii de consultanță și proiectare, care nu s-au concretizat în lucrări de investiții.
IICCMER anunță că, în urma neregulilor găsite la Penitenciarul Râmnicu Sărat, a sesizat Secretariatul General al Guvernului, care este ordonator de credite, și că a cerut fonduri pentru „intervenția de urgență a acoperișului”, primind, în septembrie 2020, 100.000 de lei, dar și că a achiziționat un sistem de monitorizare video pentru fostul penitenciar.
IICCMER mai precizează și că a cerut din nou autorizație pentru demolarea construcțiilor parazitare de pe terenul fostei închisori, solicitarea fiind analizată în prezent de Ministerul Culturii, dar și că vrea să identifice „surse de finanțare a proiectului” în valoare de 50 de milioane de lei.
Totodată, institutul precizează că, în urma prejudiciului constatat de Curtea de Conturi, va demara „o cercetare administrativă pentru stabilirea întinderii prejudiciului total produs la nivelul IICCMER și se va recurge la recuperarea acestuia în condițiile legii”.
Amintim că Radu Preda, numit în fruntea instituției în 2014, de Victor Ponta, pentru un mandat de patru ani, a fost reconfirmat în 2019 de Viorica Dăncilă, iar în iarna lui 2020 a fost dat afară de fostul premier Ludovic Orban, în urma numeroaselor scandaluri din jurul institutului și pe fondul reclamațiilor unor angajați, documentate de jurnaliștii de la Să fie lumină.
De altfel, conform unui raport al Curții de Conturi din 2017, conducerea institutului cheltuise aproape 10.000 de lei pe mese de protocol, iar Radu Preda făcuse, între 2014 și 2017, 30 de deplasări externe, inclusiv o vizită de o săptămână în Statele Unite fiind decontată fără memorandum.
Raportul mai arăta și că IICCMER achiziționase bunuri și servicii în sumă totală de 518.864 de lei, fără respectarea prevederilor legislației în vigoare la data efectuării achizițiilor.
În 2019, Fundația Konrad Adenauer anunța IICCMER că întrerupe colaborarea, pentru că „nu se mai îndeplinesc condițiile necesare pentru un parteneriat între instituții”.
După ce Preda a fost dat afară, acesta a susținut că „actul este ilegal, avand mandat legal (protectiv, cum spun juristii), dar este imoral. Presa a preluat, ticalos, acuzatii care imi sunt aduse de un an de zile de un grupuscul de la institut si care nu s-au dovedit intemeiate pana acum. Un "clasic" razboi pentru putere”.
În locul lui Radu Preda, a fost numită Alexandra Toader, fostă membră CNSAS.
Citește și: Senatorul AUR Lavric ar interzice CNCD, CNA și ar da-o afară pe Alexandra Toader de la IICCMER
Reabilitarea Penitenciarului Râmnicu Sărat, condus de torționarul Vișinescu în perioada comunistă, în aer
Raportul publicat de IICCMER în 2021 analizează modul în care a fost pregătită transformarea Penitenciarului Râmnicu Sărat, condus de torționarul Alexandru Vișinescu între 1952 și 1963 (anul când închisoarea a fost închisă), într-un memorial pentru victimele comunismului, până în 2020.
„La începutul anului 2020, situația se prezenta astfel:
– nu exista nici o persoană responsabilă de proiectul reabilitării Penitenciarului Râmnicu Sărat;
– în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a fost întreprinsă nicio acțiune / activitate aferentă proiectului;
– în bugetul pentru anul 2020 nu fuseseră prevăzute / solicitate fonduri şi, implicit, nu exista nicio sursă de finanţare pentru proiectul reabilitării penitenciarului sau pentru realizarea de documentaţii în acest sens;
– toate avizele și certificatele erau expirate (certificat de urbanism, autorizații de demolare, expertize etc.), semn al faptului că în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a existat nicio preocupare în acest sens”, se arată în raportul IICCMER, publicat în 2021.
„Proiectul de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost gândit și întocmit pentru finanțarea prin fonduri europene nerambursabile, care vizeazau conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Problema lipsei de eligibilitate a IICCMER în vederea obținerii unei finanțări din fonduri europene, precum și gradul redus de eligibilitate al cheltuielilor cu construcțiile noi din proiect, au condus la adaptări și acțiuni care au prelungit termenele de execuție și au generat degradarea monumentului istoric.
În cazul documentației de reabilitare, restaurare și punere în valoare (faza PAC), cu toate că s-au obținut avizele necesare, nu s-a solicitat emiterea autorizației de construire. Acest fapt a dus la expirarea autorizației de desființare a construcțiilor parazitare din incinta monumentului istoric, dar și la expirarea certificatelor de urbanism, și automat, a tuturor avizelor obținute / a expertizelor întocmite la nivelul anului 2016.
Lipsa finanțării (pe fondul încadrării eronate a proiectului pe axa 5.1) și prelungirea perioadei de întocmire a documentațiilor a dus la degradarea monumentului istoric, fapt ce a obligat IICCMER să întocmească documentația de intervenție de urgență și să execute, în anul 2017, intervenții de urgență pentru limitarea degradărilor. Cu toate acestea, s-a constatat că nu există un proces verbal de recepție la finalul lucrărilor, ci doar un proces verbal de recepție la terminarea parțială a acestora”, mai precizează IICCMER, în acest raport.
Cheltuieli de 1,8 milioane de lei pe studii și lucrări de proiectare, nefinalizate în investiții
Totodată, Curții de Conturi, care a efectuat un audit la IICCMER în perioada noiembrie - decembrie 2020, a constatat că:
„- În perioada 2015-2018 – IICCMER a efectuat cheltuieli ineficiente cu studii și lucrări de proiectare nefinalizate în lucrări de investiții. Cu alte cuvinte, serviciile de consultanță și proiectare achiziționate de IICCMER în anii anteriori nu au contribuit la atingerea obiectivelor propuse, respectiv la implementarea proiectului de investiții, fiind imobilizate fonduri de la bugetul de stat în sumă de 1.887.450 lei;
– Această sumă reprezintă cheltuieli care nu și-au atins scopul, conducerea IICCMER neasigurându-se de utilizarea creditelor bugetare în condiții de bună gestiune financiară și de efectuarea de cheltuieli cu respectarea principiilor economicității, eficienței și eficacității”.
Newsweek România a cerut un punct de vedere și lui Radu Preda, pe care îl va publica dacă îl va primi.
Comentarii 0