Adică cu mareșalul Ion Antonescu, cu masacrul de la Odessa, cu Corneliu Zelea Codreanu sau cu Adolf Hitler și citate din „Mein Kampf”.
Explicațiile instanței? Omul a spus că regretă, că n-a știut că este ilegal să promovezi simboluri naziste și fasciste. Judecătorul a mai adăugat că susține decizia procurorului, care a reținut că fapta „aduce o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală și nu există un interes public pentru continuarea urmăririi penale”.
Decizia instanței vine după doi ani în care s-a început și s-a renunțat la urmărirea penală de mai multe ori.
Să porți un masacru pe tricou. Doar 44 de lei. Sursa: Institutul Elie Wiesel
În octombrie 1941, cel puțin 25.000 de evrei au fost omorâți de soldații români (spânzurați de stâlpii din oraș, împușcați sau închiși în barăci și incendiați), ajutați de jandarmi și poliție, iar alți 35.000 de evrei au fost deportați, potrivit Raportului Final al Comisiei Wiesel. Motivul represaliilor a fost că a sărit în aer Comandamentul Armatei Române, stabilit în fostul sediu al NKVD, care fusese minat. Evreii au fost considerați vinovați pentru moartea soldaților români și germani.
Motivarea instanței: Suspectul a urmărit scopuri comerciale și a avut o atitudine sinceră și de regret
„Procurorul a reținut în mod temeinic că fapta a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală și nu există un interes public pentru continuarea urmăririi penale, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 318, alin. 2 Cod de procedură penală, dintre care se evidențiază că fapta a adus o atingere minimă valorilor sociale ce ocrotesc patrimoniul, luând în considerare că suspectul a urmărit scopuri exclusiv comerciale și a avut o atitudine sinceră și de regret, colaborând cu organele de urmărire penală, aducând la cunoștința organelor de urmărire penală faptul că el a comis această faptă, iar ulterior și-a cerut scuze de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, dar și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei, la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia, existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse prin săvârșirea infracțiunii.
Prin urmare, se reține că organul de urmărire penală a realizat o analiză temeinică și legală a principiului oportunității urmăririi penale, în aplicarea căruia s-a dispus soluția de renunțare la urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 4 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr. 31/13.03.2002.
Pentru aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară va admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd și va confirma ordonanța din data de 12.06.2020, emisă în dosarul ..., al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală în cauza având ca obiect săvârșirea infracțiunii de confecționarea vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 4 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr. 31/13.03.2002.
(...) Confirmă soluția de renunțare la urmărirea penală dispusă prin ordonanța din data de 12.06.2020, dată în dosar ..., al Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, cu privire la săvârșirea infracțiunii privind confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 4 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr. 31/13.03.2002. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu azi, 21.07.2020”, este decizia Judecătoriei Aleșd, consultată de Newsweek România.
Citește și: DOCUMENTE Aritmetica răului. Holocaustul românesc - masacrarea a aproape 400.000 de suflete
Cum se închide un dosar
Institutul „Elie Wiesel” a făcut plângere la Poliția din Oradea, județul Bihor, în 23 octombrie 2018. Poliția a constatat că „pe site erau spre vânzare diferite articole de îmbrăcăminte având imprimate pe acestea anumite portrete ale diferiților lideri mondiali, printre care Adolf Hitler, Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, precum și diferite însemne ale simbolurilor și saluturilor fasciste”.
În 2 noiembrie 2018, s-a început urmărirea penală a comerciantului din Bihor, iar în 6 martie 2019, s-a dispus clasarea cauzei.
În 7 mai 2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a dispus infirmarea dispoziției de clasare, cauza fiind trimisă la Judecptoria Oradea în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară.
În 13 iunie 2019, Judecătoria Oradea a constatat legalitatea și temeinicia ordonanței din 7 mai 2019 și a confirmat redeschiderea urmăririi penale.
În 30 iulie 2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a declinat competența de soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd.
În 25 octombrie 2019, s-a dispus clasarea cauzei – „fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”. Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, din 13 ianuarie 2020, s-a dispus infirmarea soluției de clasare și trimiterea ordonanței împreună cu dosarul cauzei la Judecătoria Aleșd, în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale.
În 20 februarie 2020, Judecătoria Aleșd confirmă redeschiderea urmăririi penale, ca urmare a admiterii plângerii formulate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului.
Prin ordonanța organelor de urmărire penală din 25 mai 2020, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de M.S.M., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin.1 din Ordonanța 31/ 13.03.2002, „constând în aceea că, în cursul anuli 2018, pe platforma online www.hv-shop.ro, administrată de către suspect, în calitate de persoană fizică autorizată (...), au fost postate portrete ale lui Adolf Hitler, al mareșalului Ion Antonescu, conducătorul României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, criminal de război, responsabil pentru implementarea politicilor rasiste antisemite din România, precum și cu diferite simboluri și însemne fasciste și legionare, ca „salutul lui Hitler”, „combinația de cifre 88 (codul numeric pentru Heil Hitler)”, (...) „svastica folosită ca simbol pe drapelul Partidului Nazist”, „crucea de fier”.
Suspectul a declarat că regretă și așa a scăpat de urmărirea penală. Sursa foto: Institutul „E
În 12 iunie 2020, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd a dispus renunțarea la urmărirea penală.
În 21 iulie 2020, Judecătoria Aleșd confirmă soluția de renunțare la urmărirea penală a Parchetului. Decizia este definitivă. Dosarul se închide.
„Tricourile cu Antonescu ar fi mai interesante cu niște evrei spânzurați pe stâlpi, exact ca la Odessa”
Individul, proprietarul magazinului online, le-a spus polițiștilor la audieri că și-a făcut magazinul în 2017, iar în vara lui 2018, ar fi primit o comandă de la un necunoscut, care i-a cerut un tricou cu Hitler și unul cu un tanc, menționând că, deși a trimis tricourile la adresa cumpărătorului, nu a mai reținut-o. Ulterior, s-a gândit să facă tricouri inscripționate cu mesaje și portrete ale unor figuri istorice. Ideile sale au fost: Decebal, Ion Antonescu, C.Z. Codreanu, Hitler, Che Guevara și Ștefan cel Mare.
Avertismente postate de clienții magazinului online. Sursa: Institutul Elie Wiesel
„Întrucât vânzările nu mergeau, s-a gândit că poate astfel de tricouri inscripționate cu portrete ale anumitor figuri istorice sau lideri mondali și cu diferite însemne din trecut pot avea o anumită trecere în rândul clienților. Drept urmare, a postat pe contul de Facebook al firmei sale, cât și pe site-ul mai sus menționat, atât modelul de tricou confecționat pentru clientul din Constanța, cât și alte modele reprezentând figuri istorice – Decebal, Antonescu, Zelea Codreanu, Hitler, Che Guevara, Ștefan cel Mare. În urma acestor postări a primit câteva comentarii, unele dintre acestea atenționându-l să aibă grijă, întrucât răspândirea de însemne naziste, fasciste sau a celor care au simpatizat cu aceste regimuri se pedepsesc conform legilor în vigoare, iar alte comentarii apreciau tricourile, unii dintre cei care comentau scriind că portretrele respective efectiv nu sunt ilegale, ci doar simbolurile.
Suspectul a arătat că, într-un comentariu, i s-a cerut ca „tricourile cu Antonescu ar fi mai interesante cu niște evrei spânzurați pe stâlpi, exact ca la Odessa”. (...) acesta a arătat că văzând aceste lucruri pe internet (imagini cu Hitler, Fidel Castro, Che Guevara) nu s-a gândit nici o clipă că astfel de portrete sunt interzise prin lege. Știa, însă, doar din auzite, că svastica este interzisă, dar așa cum a aflat din unele comentarii a crezut că portretele acelor personalități sunt legale, iar legea în domeniu nu a studiat-o.
(...) Din câte reține, în cursul anului 2018, a vândut aproximativ astfel 20 de tricouri, dintre acestea foarte puține fiind cu Adolf Hitler, cu expresii (din Mein Kampf, n.r.) sau salutul acestuia și cu Ion Antonescu. Cele mai multe cereri erau pentru tricouri cu liderul Che Guevara. Ultimele tricouri le-a vândut pe la începutul lunii decembrie”, se arată în decizia instanței.
„I-au dat încredere documentare de la TV și Netflix”
În același document, instanța amintește că bărbatul i-a spus procurorului că a confecționat și vândut tricourile doar în scop comercial și a declarat „pe proprie răspundere” că nu face parte din nici o mișcare care promovează idei extremiste.
„Tot din depoziția sa reiese faptul că confecționarea și vânzarea unor astfel de tricouri cu aceste portrete le-a făcut exclusiv în scop comercial, pentru a face rost de bani, neavând un loc de muncă în momentul respectiv și nu a făcut sub nici o formă acel lucru în scopul de a promova idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe sau cultul vreunei persoane considerate criminal de război.
Totodată, a declarat pe proprie răspundere că nu face parte din nici un fel de organizație sau asociație care să promoveze astfel de idei sau cult și nu a crezut nici un moment că portretele și celelalte însemne pe care le-a imprimat pe tricouri ar fi interzise de lege, din moment ce acestea erau pe internet, iar obiecte de îmbrăcăminte cu acestea mai erau deja oferite spre vânzare și pe alte site-uri, mai ales în străinătate. I-au dat încredere și anumite documentare apărute la TV și NETFLIX.
După ce i s-a adus la cunoștință, la sediul poliției, că aceste portrete, simboluri, însemne fasciste și legionare, dar și expresiile amintite mai sus sunt interzise conform legii, întrucât sunt de natură a incita la brutalitate, discriminare și ură împotriva rasei umane, a oprit confecționarea și comercializarea unor astfel de obiecte de vestimentație, a realizat ce a făcut, manifestându-și regretul”, se arată în decizia instanței, care confirmă definitiv renunțarea la urmărirea penală.
„Nu există interes public în urmărirea faptei”
Ba mai mult, procurorul a apreciat că fapta bărbatului are un „nivel minim de importanță” și că statul ar cheltui prea mult pentru a continua procesul penal, raportat la „urmările produse prin săvârșirea faptei”.
„În motivarea soluției de renunțare la urmărirea penală s-a arătat, în esență, că, în drept, din actele de urmărire penală efectuate rezultă că în cauză sunt aplicabile prev. art. 318 alin. 1 C.p.p., deoarece penru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 3 ani și în raport de cele menționate se constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.
(...) Raportând criteriile enumerate în alin.1 art. 318 C.p.p., pentru stabilirea unui interes public în urmărirea faptei, la elementele cauzei de față, se constată că, pe de-o parte, acestea imprimă faptei sus-menționate un nivel minim de importanță și, pe de altă parte, nu impun urmărirea penală a acesteia.
Astfel, împrejurările, modul și mijloacele de săvârșire nu sunt de natură să imprime faptei sus-menționate o periculozitate deosebită. În ceea ce privește scopul urmărit, se constată că prin confecționarea și vânzarea acelor articole de vestimentație, purtând simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, suspectul a urmărit scopuri exclusiv comerciale.
De asemenea, analizând urmarea produsă, se constată că în cauză nu există un prejudiciu și referitor la eforturile organelor de urmărire penală pentru desfășurarea procesului penal, raportând aceste aspecte la urmările produse prin săvârșirea faptei, rezultă faptul că prin desășurarea procesului penal cheltuielile ar fi mult superioare.
Suspectul a avut o atitudine sinceră și de regret, colaborând cu organele de urmărire penală, aducând la cunoștința organelor de urmărire penală faptul că el a comis această faptă, având reprezentarea că a confecționat acele articole de vestimentație, iar ulterior chiar și-a cerut scuze de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Având în vedere toate aceste criterii, așa cum au fost analizate în ansamblu, apreciază că, prin consținutul său concret, fapta a adus atingere minimă valorilor sociale apărate de legea penală și lipsește interesul public în urmărirea acesteia, motiv pentru care se propune renunțarea la urmărirea penală față de suspectul M.S.M.”, se arată în hotărârea instanței, consultată de Newsweek România.
Numai 50 la sută din români consideră că Antonescu este responsabil de Holocastul românesc. Sursa: Institutul Elie Wiesel.
În prezent, magazinul online care vinde tricouri este în continuare funcțional, reprofilându-se mai mult pe citate din seriale, portrete ale mafioților (Al Capone, Pablo Escobar), formații și versuri hip-hop.
Newsweek România l-a contactat pe creatorul tricourilor xenofobe, însă, până la ora publicării acestui text, nu a primit nici un răspuns.
În primul trimestru din 2019, o singură persoană a fost trimisă în judecată în baza OUG 31
În primul semestru al anului 2019, parchetele aveau de rezolvat 42 de cauze privind fapte care intră sub incidența Ordonanței 31/2002, cea care interzice organizațiile, simbolurile, faptele cu caracter fascist, legionar și xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității și de crime de război. În aceeași perioadă, parchetele soluționaseră 7 cauze, dintre care una prin rechizitoriu (trimitere în judecată), una prin renunțare la urmărirea penală, cinci prin clasare. Adică o singură persoană a fost trimisă în judecată, conform datelor Ministerului Public, puse la dispoziția Newsweek România de către Institutul „Elie Wiesel”.
Unul din trei români știe că Holocaustul a avut loc și în România. Cu toate acestea, puțin peste 50% cred că mareșalul Ion Antonescu, aflat în fruntea statului în timpul deportărilor și pogromurilor, este și responsabil de Holocaust, arăta un sondaj al Institutului Wiesel, publicat la finele anului trecut. Mai degrabă, românii cred că Germania nazistă este responsabilă și pentru Holocaustul din teritoriile românești.
Citește și: Holocaustul: Doar 50% dintre români îl văd pe Antonescu responsabil pentru omorârea evreilor
