Celebrul Haiduc Pintea este unul dintre „părinţii” aviaţiei. Legendele şi poveştile despre el cuprind şi o parte mai puţin cunoscută: haiducul ar fi fost pasionat de zbor.
Legenda lui Pintea Viteazu, „Icarul maramureșean”
Grigore Pintea, cunoscut în istorie și în folclor drept Pintea Viteazul, s-a născut la 25 februarie 1670, în familia nobiliară de români Cupșa, în satul Măgoaja, fostul comitat Solnoc-Dăbâca, acum actualul județ Cluj.
Citește și: Enigmele castelului din România unde împărăteasa Maria Tereza își ucidea iubiții. Sătenii aud urlete
O parte a copilăriei sale și-a petrecut-o la vărul său, nobilul Crăciun, iar apoi a mers împreună cu el la cea mai bună școală românească, în Aiud. A început să cutreiere mai multe orașe, să învețe mai multe limbi, fiind trimis la Viena să studieze la școli înalte, unde a învățat și taina armelor, potrivit sătmăreanul.net.
De numele lui Pintea Grigore sau Pintea Viteazul, supranumit de Ovidiu Densușianu „cel mai important român al secolului al XVII-lea”, se leagă o serie de legende cu comori ascunse și aparate de zbor.
A inventat un aparat de zbor cu care fugea de poteră
Despre haiducul Pintea circulă o legendă conform căreia pentru a scăpa de urmăritori, acesta ar fi zburat de pe înălţimile Maramureşului cu un fel de planoare făcute din şindrilă. A construit el însuşi aparate pe care le-a testat.
Au fost descoperite texte datând de la 1701, respectiv 12 august 1702, care fac vorbire despre zborurile haiducului.
Citește și: Povestea lui Nicolae Linca, pugilistul român care a cucerit aurul olimpic: A boxat cu un deget rupt
Potrivit informaţiilor furnizate de către Consiliul Judeţean Maramureş, aceleaşi texte mai fac referire şi la unele reclamaţii venite din partea localnicilor care erau supăraţi că planoarele haiducului le culcau holdele la pământ.
Prima atestare este cuprinsă în textul unei note din 1701, descoperită în 1934 pe o pagina liberă dintr-un Apostol românesc, păstrat în manuscris fragmentat la biserica din Bontăieni, judeţul Maramureş, în care se arată că: "de pe Mogoşa, Pintea au sburatu cu sburătoare, făcută de elu, până în Dăneşti. Elu îi învaţă pe pandurii său să sboare. Scris-amu io Petre Fătu în anu 1701".
Oamenii se plângeau că le erau puse recoltele la pământ de „Zburător”
A doua atestare, păstrată în aceeaşi forma, s-a descoperit la Biserica Jank, din Ungaria, în 1944, pe pagina 48 a unui Evangheliar românesc: "Pintea şi cu panduri de-ai săi au sburat pe imaşuri şi fâniţe de-ale oamenilor de la Viile Satu Mare. O sburatoare (planor - n.a.) ce au fostu araduitu de tri cai s-au opritu şi pre fâniţa vărului meu Popanu Irimie. Toata lumea s-au miratu de frumuseţea şi sborurile acesto sburatoare.
Citește și: Legenda cetăților din Arad „construite” de trei surori: Fecioarele s-au transformat în șerpi albi
Ele au fostu făcute din lemnu de paltinu, plopu, bradu şi stâjinaru. Roţile lor au fostu căptuşite cu pile (piele - n. a.) de cerbu deinu codru. Io ierohomanul Genadie încă am văzut cu mirare tot ce am scrisu aicea de pomenire, astăzi în ziua de 12 luna lui cuptoru, anul 1702".
De asemenea, versuri populare confirmă că Pintea a fost "mare minte" şi că ar fi inventat un aparat de zbor.
Astfel, conform datelor vremii, Pintea era şi un haiduc al aerului, potrivit gazetademaramureș.ro.
