Ultimul 1 mai sub Nicolae Ceaușescu a avut loc în 1989, într-o zi de început de florar destul de rece, cu o maximă de 20 de grade, dar și ploi, mai ales în Brașov și Timișoara. „Ziua Muncii” se transformase de mult de la o onorare a celor ce muncesc, doar într-o altă ocazie de preamărire a „celui mai iubit fiu al poporului” și a soției ale, titulara „Cabinetului 2”.
Cum a arătat ultimul 1 mai sub Nicolae Ceaușescu? Programul tv a durat 6 ore. Ce emisiuni cuprindea?
Trebuie spus din start că sărbătoarea de 1 mai nu este de sorginte comunistă, apărând inițial în SUA, dar a intrat pe agenda sindicatelor și a mișcării internaționale comuniste din Europa.
În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea - prin manifestații și greve - a zilei de muncă de 8 ore.
În spatele deciziei au stat incidentele violente din piața Haymarket din Chicago, din 1886, unde zeci de mii de muncitori au cerut reducerea zilei de muncă la 8 ore, conform britannica.com.
În țara noastră, 1 Mai, ca „Ziua Muncii”, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I, la inițiativa mișcării socialiste.
Citește și: Ce făceau românii de 1 mai în timpul lui Ceaușescu? Tradiția care a continuat și după 1990
Timp de 55 ani, până la preluarea puterii de regimul comunist, în 1945, ea a însemnat pentru popor sărbători câmpenești și ieșiri la iarbă verde
Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.
Muncitorii, dar și elevii, erau scoși din producție sau de la ore, pentru repetiții interminabile în vederea paradelor ce aveau loc cu această ocazie, practic, în toată țara.
Spectacolele omagiale de 1 mai îi erau dedicate lui Nicolae Ceaușescu - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 61/1977
Sigur, cel mai important astfel de eveniment avea loc în București, sub ochii conducerii de partid și de stat. Ulterior, în timpul lui Ceaușescu, defilarea de 1 Mai s-a transformat treptat tot într-un omagiu adus „conducătorului iubit”.
În prima zi de mai a anului 1989 nimeni și nimic nu părea că ar putea să perturbe, pentru multă vreme, regimul comunist-ceaușist. De aceea și scenariul sărbătorii a fost asemănător cu cel derulat în anii anteriori.
1 mai 1989 a fost o sărbătoare dedicată tot lui Nicolae Ceaușescu
Totuși, ziua a debutat cu o vreme destul de rece pentru acea dată, fiind anunțate multe ploi în mai multe zone ale țării.
„Soarele răsare la ora 6.07 și apune la ora 20.20. Vreme destul de rece pentru această zi cu temperaturi maxime de 20 de grade și minime de opt grade în sud (București). Vântul bate slab până la moderat (15 km/h).
În centrul țării, mai precis la Brașov, cer închis, temperaturi mai scăzute (max. 16 grade, min. 2 grade), ploaie cu descărcări electrice și burniță. Mai la nord, la Cluj, temperaturile maxime sunt de 11 grade iar minimele de 5. Și aici va ploua (sau va burnița).
La Timișoara plouă iar temperaturile sunt între minimele de 7-8 grade și maxime în jur de zece grade”, se arăta în buletinul meteo al zilei, potrivit amintiridincomunism.wordpress..com.
Dar asta nu împiedica „fabrica de propagandă” să depună la picioarele lui Nicolae Ceaușescu cele mai fierbinți omagii și recunoștința eternă pentru ac tivitatea acestuia, atât ca ilegalist, cât și în fruntea țării.
Citește și: METEO Ploi şi temperaturi scăzute, de 1 Mai. Tradiţia este respectată. Cum va fi pe regiuni?
Este ziua în care în ziarul Scînteia (scris cu „î” din i, conform normelor timpului) este publicată o faimoasă poză trucată. Aceasta îi prezenta pe cei doi soți Ceaușescu printre participanții la mitingul antifascist și antirăzboi din 1 mai 1939 din București.
Prima pagină a ziarului Scînteia din 1 mai 1989 - Foto: amintiridincomunism.wordpress.com
Mai mult, lui Nicolae Ceaușescu i se atribuia rolul de organiator al demonstrației, deși aesta, la doar 21 de ani, abia ieșise din pușcărie și era în vizorul agenților Siguranței statului.
Dar, pentru a dovedi implicarea celor doi, au fost „lipite” aptele lor la imaginea mulțimii de chipuri ale participanților reali la eveniment.
Tot de 1 mai 1989, același organ de presă al comuniștilor români, alături de alte ziare ale vremii, publicao puzderie de articole și nenumărate telegrame adresate „celui mai iubit fiu al țării, „comandantul suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu”.
Acesta era omagiat de întregul popor și felicitat de toată suflarea, în frunte cu Ministerul Apărării, de Interne, Consiliului Politic Superior al Armatei și Departamentul Securității Statului, de toate organizațiile județene și locale, cele ale sindicatelor, femeilor, pionierilor, uteciștilor, studenților, inclusiv de BNR și fiecare minister în parte.
La fel, Elena Ceaușescu - care nu era doar „tovarășa de luptă și viață” a „tovarășului”, ci și numărul 2 în guvern, deținând, încă din 1980, funcția de Prim-viceprim–ministru al Consiliului de Miniștri - era și ea omagiată cu adânc respect, pentru „devotamentul ei neabătut față de patrie și popor”.
Programul tv de 1 mai avea și emisiuni color
Iar morișca felicitărilor și lingușelilor la adresa „eroului între eroi” continua în aceeași notă și în sutele de telegrame și mesaje venite din toată țara, inclusiv de la adunările festive consacrate zilei de 1 Mai și organizate în toate municipiile reședință de județ.
În București, Muzeul de Istorie al RSR, actualul Muzeu Național de Istorie al României, a organizat ample simpozioane, conferințe și mese-rotunde care s-au desfășurat în circa 30 de mari întreprinderi din Capitală, dar și în numeroase școli.
Citește și: Minivacanța de 1 Mai. CFR suplimentează numărul trenurilor spre mare
La rândul său, Muzeul Literaturii Române a organizat, tot la 1 mai 1989, la Întreprinderea de Transport București, simpozionul „1 Mai 1989 – moment de seamă în viața politică a țării”, urmat de un recital literar-muzical. Manifestarea se desfășoară și la Întreprinderea de Utilaj Chimic „Grivița Roșie”.
Poza trucată, apărută în Scânteia din 1 mai 1989, în care capetele celor doi soți Ceaușescu (marcate cu roșu) au fost „atașate” mulțimii de chipuri ale participanților reali la demonstrația de la 1 mai 1939 - Foto: arhiva
Defilarea din 1986, organizată în cinstea zilei de 1 mai - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota
Nici Teatrul Național din București nu putea lipsi din peisaj, acesta dedicând, conform sursei citate, anume oamenilor muncii spectacolul „Laudă muncii” - un „strălucit colaj al creațiilor literare” semnate de Zaharia Stancu, Nicolae Labiș, Tiberiu Utan, Nicolae Dragoș, Alexandru Andrițoiu și Ion Horea, în interpretarea unor „actori de frunte ai țării”.
Programul Televiziunii Române era, de asemenea, „adaptat” zilei de sărbătoare, așa încât de 1 mai dura 6 ore - ba chiar 6 ore și jumătate, mai exact - în loc de celebrele 2 ore pe zi, în mod obișnuit, fiind tixit de emisiuni pe care unii români și le mai amintesc, poate.
Citește și: Alegeri prezidențiale 2025. Primul președinte al României a fost Ceaușescu. Funcția, creată în 1974
Este de remarcat că unele dintre ele erau difuzate în format color, așa cum era el perceput pe primele televizoare de acest fel din România.
Programul TV din 1 mai 1989:
- Ora 11.30 “1 Mai 1989” (editorial, color).
- Ora 11.40 “Muncitorești voințe unite într-un gând”. Versuri și cântece patriotice revoluționare (color).
- Ora 12.00 “Florile muncii”. (Reportaj, color)
- Ora 12.15 “Armonii în Mai”. Muzică de promenadă cu fanfara reprezentativă a armatei (color).
- Ora 12.30 “Cântec drag pe plaiul muncii”. Muzică populară.
- Ora 12.45 “Din inima întregii țări”. (Reportaj, color)
- Ora 13.00 “Album sărbătoresc” (color).
- Ora 15.00 închiderea programului
- Ora 19.00 Telejurnal
- Ora 19.30 “Când primăvara înflorește în priviri”. Documentar artistic (color) Producție a studioului de film TV.
- Ora 19.50 “Cântec pentru Întâi de Mai”. Spectacol literar-muzical-coregrafic. (color)
- Ora 21.00 “Epoca Nicolae Ceaușescu – dimensiuni ale muncii și dezvoltării”. (Documentar, color).
- Ora 21.25 Telejurnal
- Ora 21.35 “Țara-n sărbătoare”. Muzică populară (color).
- Ora 22.00 închiderea programului
În acel an nu s-a mai ținut obișnuita manifestație de 1 mai, astfel că numeroși români au profitat de ziua liberă pentru a înconge grătarele cu mici și cârnați în cadrul tradiționalelor „ieșiri la iarbă verde”, cel mai așteptat moment al zilei de 1 mai.
Nimeni nu se gândea că finalul anului nu-l va mai prinde pe Ceaușescu la putere, ci executat, iar regimul comunist în sine urma să fie spulberat de Revoluția din decembrie 1989.
