Cine a fost cea mai puternică sultană din Imperiul Otoman? Probabil că răspunsul pe care mulți îl au în minte, aproape automat, este Hurrem, frumoasa și nemiloasa soție a lui Suleyman Magnificul.
Totuși, conform istoricilor, inclusiv turci, o altă femeie a fost, de fapt, cea care a influențat cel mai mult destinele Imperiului Otoman, ocupând, ca regentă, inclusiv tronul sultanilor.
Cine a fost cea mai puternică sultană din Imperiul Otoman? Sugrumată cu o perdea de mătase
Hurrem Sultan doar a deschis calea pentru ca alte femei ce i-au urmat să se poată implica tot mai mult în jocurile de putere și treburile politice ale Imperiului Otoman.
Dar cea care este considerată a fi fost cea mai influentă sultană din istoria imperiului a apărut abia după aproape un secol de la moartea lui Hurrem, petrecută în 1558, și a fost, la rândul ei, soția strănepotului lui Hurrem și a lui Suleyman.
Vorbim, astfel, de cea care a devenit cunoscută drept Kösem Sultan. Nu se cunoaște numele ei inițial, de creștină, dar se știe că s-a născut pe 2 septembrie 1590, în insula Tinos din Grecia și a fost fiica unui preot ortodox.
Citește și: Suleyman Magnificul, sultanul vrăjit de Hurrem. Primul padișah care a numit domni în Țările Române
Tânăra a fost cumpărată ca sclavă de către guvernatorul otoman al Bosniei și a fost oferită în dar, când a împlinit vârsta de 15 ani, curții otomane, unde a fost crescută pentru a deveni una dintre consoartele prințului Ahmed I, care a ajuns sultan în 1603, domnind până în 1617.
Sultana Kösem, la maturitate, a fost interpretată în serialul „Secolul magnific: Kösem”, de actrița turcă Nurgül Yeşilçay - Foto: Facebook/Sultana Kosem
Kösem a reușit să ajungă la poziția de consoartă favorită - Hasekî Sultan - a lui Ahmed I, cei doi având, se pare, șapte copii, dintre care patru fii și trei fiice.
Astfel, ea a deținut titlul de Valide Sultan timp de mai bine de un sfert de secol, ca mamă a padișahilor Murad al IV-lea (1623-1640), Ibrahim I (1640-1648), fiind şi bunica lui Mehmed al IV-lea (1648-1687), conform historia.ro.
Kösem a trăit în timpul domniei a șase sultani: Ahmed I, Mustafa I, Osman al II-lea, Murad al IV-lea, Ibrahim I și Mehmed al IV-lea.
A fost temută, dar și iubită de popor, pentru care a făcut numeroase acte caritabile, astfel că, după moarte, a fost supranumită “Mama magnifică”, “Mama ucisă” sau “Mama martiră”.
Citește și: Cine a fost primul domn al Moldovei numit de turci? Era nepotul lui Ștefan cel Mare. Ucis în somn
După moartea soțului ei, sultanul Ahmed I, în 1617, ea și-a folosit influența pentru ca fratele acestuia, Mustafa I, să urmeze la tronul Imperiului Otoman, deși bărbatul era bolnav psihic.
Acesta va conduce țara timp de doar trei luni în anul 1618, până când a fost detronat chiar de Kösem, în urma unui complot, sultan devenind Osman al II-lea, fiul vitreg al acesteia.
Sultanul Ahmed I, strănepotul lui Suleyman Magnificul, căruia Kösem i-a dăruit șapte copii - Foto: Arhiva
Dar, sub influența mamei sale naturale, Mahfiruze Sultan, odată ajuns padișah, prima măsură a nevârstnicului Osman al II-lea -care avea doar 13 ani - a fost să o exileze pe Kösem în Vechiul Serai, palat căruia i se spunea “Seraiul Lacrimilor”, fiind ceea ce am numi acum un fel de „azil” al sultanelor căzute în dizgrație.
Dar tânărul a fost detronat după doar patru ani, de către ieniceri si ucis în fortăreață Edikule.
După moartea lui, Sultana Halime, mama sultanului Mustafa, l-a urcat din nou pe tron pe fiul ei debil psihic și, de data aceasta, a condus țara pentru un an.
Va fi apoi din nou detronat și închis într-o cameră păzită până în anul 1639, când a fost omorât din ordinul nepotului și succesorului său, Murad al-IV-lea.
Cum era susținută de ieniceri și iubită de popor, Kösem a decis ca fiul ei, Murad al IV-lea, care va fi supranumit „Cuceritorul Bagdadului”, să ajungă la conducerea imperiului, iar ea să-i fie regentă.
Citește și: Care fiică de domnitor a ajuns sultană? A fost soția nepotului lui Suleyman Magnificul
Astfel, Murad urcă pe tronul padișahilor în 1523, moment din care Kösem începe să-și exercite adevărata sa putere, ca Valide Sultan, sultană-mamă, mai ales că Murad avea doar 11 ani la începutul domniei.
Ea a deținut această funcție timp de 28 de ani, în timpul domniilor fiilor săi, Murad al IV-lea și Ibrahim I, dar și în primii ani ai sultanatului nepotului său, Mehmed al IV-lea.
Revenind la domnia lui Murad al IV-lea, timp de nouă ani, din 1623 până în 1632, ca regentă, Kösem a luat decizii și a participat la ședințele de divan, fiind singura femeie care a stat vreodată pe tronul Imperiului Otoman.
În 1632, sultanul Murad, ajuns la vârsta de 20 de ani, a preluat puterea, dar ea a continuat să asiste la consiliile Divanului stând ascunsă în spatele unei perdele.
Revenit în Istanbul după cucerirea Bagdadului, sultanul, care știa că nu mai are mult de trăit pentru că suferea de ciroză, a luat decizia de a-și omorî frații, Kasîm și Ibrahim, pentru că - sătul de amestecul mamei sale în treburile Imperiului - nu voia ca mama lui să ajungă din nou să controleze țara.
Planul i-a reușit doar pe jumătate, Murad ucigându-l doar pe Kasîm, cel de-al doilea frate, Ibrahim, fiind salvat în ultima clipă de către puternica sa mamă.
Sultana Kösem, cu unul dintre fii în brațe - Foto: Arhiva
Așa se face că, în 1640, după moartea lui Murad, la doar 27 de ani, Kösem a putut s-l instaleze pe tron pe Ibrahim, care, însă, avea grave probleme psihice, la fel ca Mustafa I, fiind, practic, incapabil să conducă imperiul, potrivit dosaresecrete.ro.
Firește, sultana Kösem s-a autoproclamat regentă pentru a doua oară, fiind liderul de facto al Imperiului, autoritatea ei durând încă opt ani.
Dar, în anul 1648, Ibrahim I a fost detronat, închis într-o temniță și apoi ucis. Cum Kösem nu mai avea niciun alt fiu pe care să-l urce pe tron, a fost nevoită să se retragă în Vechiul Serai, așa cum cerea cutuma.
Interesant este că urmașul lui Ibrahim a fost chiar fiul acestuia, adică nepotull lui Kösem, Mehmed al IV-lea, care, la acea dată avea doar 6 ani. Însă acum e momentul în care steaua lui Kosem începe să pălească, în schimb răsare cea a mamei lui Mehmed, Turhan Sultan.
Aceasta se va dovedi o femeie la fel de energică și decisă precum Kösem, fiind implicată, de asemenea, în treburile politice ale Imperiului vreme de nu mai puțin de 35 de ani.
Și asta, pentru că Mehmed al IV-lea a avut a doua cea mai lungă domnie din istoria Imperiului Otoman, de 39 de ani, între 1648 - 1697. A fost depășit la acest capitol doar de marele lui străbun, Suleyman Magnificul, cu o domnie de 46 de ani, între 1520 - 1566.
Cum Turhan a trăit până aproape de finalul domniei fiului ei, murind în 1583, ea a avut la dispoziție, după cum menționam, trei decenii și jumătate pentru a-și pune amprenta pe afacerile interne și externe ale Imperiului.
Iar execuția lui Kosem a devenit, pentru Turhan, aproape o necesitate, după încercarea acesteia de a-l detrona pe Mehmed, în 1651.
Dorind să redevină regentă, odată ce prinsese gustul puterii absolute, ea a vrut să-l urce pe tron pe un alt nepot al ei, prințul Süleyman, fiul lui Ibrahim I și al Sultanei Dilașub.
Planul ei putea reuși dacă o servitoare de-ale ei nu îi divulga planul. Așa că, în noaptea de 2 spre 3 septembrie a anului 1651, când Kosem - ajunsă la respectabila vârstă, pentru acele timpuri, de 62 de ani - aștepta cu nerăbdare vestea morții lui Mehmed și a lui Turhan, ea s-a trezit la ușă cu marele eunuc negru, Süleyman Ağa, care venise s-o omoare chiar la porunca lui Turhan Sultan.
Eunucul a sugrumat-o cu o perdea de mătase, apoi a târât-o în fața ienicerilor, pentru ca aceștia să vadă că „era Kösem” s-a încheiat, iar Mehmed și mama lui, Turhan, erau, cu adevărat, noii conducători ai Imperiului.
Așa s-a încheiat viața celei pe care mulți istorici o consideră ea mai puternică sultană din istoria Imperiului Otoman. A fost înmormântată în splendida Moschee Albastră din Istanbul, ridicată chiar de iubitul ei soț, Ahmed I.
