Cum a recuperat România moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului? Prețioasele relicve ale sfântului se află în Capitală de 250 de ani, ce se împlinesc chiar anul acesta.
De-a lungul timpului, pelerinajul la ele a devenit o tradiție nu doar pentru bucureșteni, ci și pentru mulți alți români, la fel ca la cele ale Sf. Parascheva din Iași Dar, în timpul Primului Război Mondial, acestea au dispărut din Biserica Mitropoliei, ulterior a Patriarhiei, unde erau depuse într-o raclă.
Cum a recuperat România moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului? Furate de bulgari
Sf. Dimitrie cel Nou sau Dimitrie Basarabov a fost un cioban născut în localitatea Basarabov din Bulgaria, lângă Ruse, care a trăit în secolul al XIII-lea.
El nu trebue confundat cu un Sf. Mucenic Dimitrie, cel numit și Izvorâtorul de Mir, care este sărbătorit în calendarul ortodox cu doar o zi înaintea lui Basarabov, sâmbătă, 27 octombrie.
Despre viața acestuia, Newsweek Romania a scris mai multe AICI. Dar acum ne vom referi la un episod mai puțin cunoscut, când moaștele sfântului care ocrotește Capitala au fost furate și doar intervenția energică a clerului românesc a făcut posibilă prinderea jefuitorilor. și recuperarea prețioasei prăzi.
Trebuie să amintim, mai întâi, că sfintele relicve odihneau în Biserica de pe Dealul Mitropoliei (al Patriarhiei, azi) încă din 1774, din vremea domnitorului Mihail Suțu.
Citește și: De ce e greșită stema Bucureștiului? Ce măsură ia Consiliul General al Capitalei? Care e problema?
Astfel, în timpul războiului ruso-turc dus între anii 1768-1774, generalul rus Petru Saltîcov a luat moaștele din localitatea Basarabov, aflată pe teritoriul Bulgariei și a intenţionat să le trimită în Rusia.
Dar, la insistenţele negustorului român Hagi Dimitrie Ment şi ale Mitropolitului Grigorie al II-lea al Ţării Româneşti, le-a dăruit poporului român, scrie crestinortodox.ro.
Trupele germane și bulgare intrând în București, în noiembrie 1916 - Foto: arhiva
Cu excepția mâinii drepte, totuși, care a ajuns la o biserică din Kiev, mai exact în Lavra (mănăstirea) Pecerska.
Trebuie spus că Sfântul Dimitrie cel Nou a fost proclamat ocrotitor al Bucureştilor în anul 1792, în vremea Mitropolitului Filaret al II-lea.
Era un obicei vechi ca, în fiecare an, moaștele sfântului să fie scoase și plimbate prin Capitală, în cadrul unor procesiuni impresionante, iar lucrul acesta dăduse roade, pare-se, având efect în câteva situații-limită.
Merită pomenite evenimentele din 1815, în timpul „ciumei lui Caragea”, când oamenii au fost convinși că sfântul a stopat ucigașa plagă ce pustiise orașul, apoi din 1827, când o secetă cumplită a lovit Bucureștiul, iar după procesiune au urmat trei zile cu ploaie torențială ce a salvat orașul de la foamete, dar și în 1831, în vremea unei mari epidemii de holeră.
Datorită cinstirii sale, Patriarhul Justinian Marina – primul Patriarh „roșu”, numit în înalta funcție datorită prieteniei cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, șeful comunist al României, după 1947 - a propus Sfântului Sinod generalizarea cultului său în Biserica Ortodoxă Română.
Poate să pară ciudat, dar proclamarea canonizării Sfântului Dimitrie a avut loc, prin urmare, în plin regim comunist, în 1955.
Dar în februarie 1918, o veste a căzut ca un trăsnet peste locuitorii Bucureștiului: racla cu moaștee fusese furată de indivizi necunoscuți, care s-au dovedit a fi, de fapt, soldați bulgari.
Citește și: Număr record de pelerini la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. 8 zile de rugăciune și credință
Contextul timpului era total nefavorabil țării noastre, Capitala, ca și întreaga Muntenie fiind ocupate de armata germană, sprijinită de cea a Bulgariei și Turciei, principalii aliați în Primul Război Mondial.
Guvernul României, familie regală, dar și numeroși cetățeni români se refugiaseră în Moldova, singura porțiune ce rămăsese sub autoritate românească.
Administrația întregului teritoriu ocupat, incusiv a Bucureștiului, se afla în mâna dură a feldmareșalului von Mackensen, guvernatorul militar al țării, încă din noiembrie 1916.
Totuși, chiar și în acest context, intervenția fermă a Mitropolitului-primat, echivalentul Patriarhului de azi, Conon Arămescu Donici pe lângă von Mackensen, a făcut ca hoții să fie prinși la timp chiar de către militari germani, moaștele fiind readuse la Mitropolie.
Faptul că hoții s-au dovedit a fi ostași bulgari, a părut o răzbunare a acestora pentru ceea ce vecinii noștri considerau că ar fi fost un furt făcut la 1774, de generalul rus Petru Saltîcov, în beneficial românilor.
Furtul moaștelor sfântului din Biserica Mitropoliei s-a produs în noaptea de 4 /17(stil nou) februarie 1918
Pe perioada ocupației Bucureștiului din timpul Primului Război Mondial, armata bulgară a transformat celebra Casă Capșa, de pe Calea Victoriei, într-un club pentru ofițerii proprii, schimbând și firma într-una cu litere slavone - Foto: arhiva
Ştirea s-a răspândit ca fulgerul prin toate mahalalele încă de la primele ore ale dimineţii şi, în ciuda gerului de afară, evlavioşii au venit cu miile în faţa bisericii Mitropoliei întrebându-se, supăraţi, cum de s-a putut întâmpla aşa ceva.
În plus, ei erau temători dece se va alege din Bucureşti fără sfântul ocrotitor și făcător de minuni, tocmai atunci când aveau de înfruntat o iarnă neobişnuit de grea, o criză de alimente şi epidemii devastatoare.
Mulţimea s-a împrăştiat abia după ce poliţia făgăduit solem că sfântul va fi readus la Mitropolie (Biserica Ortodoxă Română încă nu căpătase rangul de Patriarhie).
Mitropolitul-primat Conon Arămescu Donici i-a trimis o scrisoare feldmareşalului August von Mackensen cu rugâmintea de a-I descoperi de urgenţă pe pungaşi şi a reda moaştelor Mitropoliei.
În documentul respectiv se face și descrierea faptelor, așa cum îi erau cunoscute Mitropolitului.
Citește și: Sf. Dumitru sau Ziua Soroacelor, 26 octombrie. Tradiții și superstiții. Ce este „Focul lui Sumedru”
„Avem marea durere sufletească de a vă aduce la cunoştiinţă că astănoapte, 17/4 ale curentei, s-a jefuit Biserica Catedrală a Sfintei Noastre Mitropolii, ridicându-se cu forţa Sicriul cu Moaştele Sfântului cuvios Dumitrie, dimpreună cu toate odoarele ce se aflau într-însul.
Faptul s-a întâmplat ca o trupă de ostaşi bine înarmaţi, prezentându-se aproape la orele 2 noaptea, şi operând până la orele 3-4, mai întâi au înlaturat pe sergentul de serviciu din curte, ţinându-l la o parte şi, servindu-se de instrumente puternice, au forţat ambele uşi ale Bisericii Catedrale, apoi au spart geamurile de la intrare, au năvalit spre altar, au ridicat cu forţa prețiosul Sicriu cu Sfintele Moaște, cu tot ce se afla acolo; după care au plecat din Biserică cu toate cele jefuite, şi s-au transportat cu totul la automobilul pe care-l aveau îndosit şi anume pregătit şi plasat jos în dosul Mitropoliei, pe o stradă laterală şi întunecoasă; şi astfel automobilul a dispărut, încotro nu se ştie.
Prin aceasta nemaipomenită şi nocturnă jefuire a Catedralei Sfintei noastre Mitropolii, s-a comis cel mai odios fapt de către un număr de până la 20 de soldaţi (bănuiţi bulgari) înarmaţi, cari, după un plan anume pregătit, prădând Biserica, au lovit atât în interesul Bisericii noastre Ortodoxe, cât şi în credinţa şi interesele Poporului Român, carele nu poate fi vinovat cu nimic.
Deci, Excelenţa Voastră (…) vă rugam stăruitor ca să binevoiţi a ordona să se ia cele mai urgente măsuri şi să se oprească pe drum călătoria Sfintelor Moaşte, oriunde vor fi, urmărindu-se toţi ostaşii vinovaţi, binevoind a dispune reînnapoierea Sicriului cu Sfintele Moaşte şi tot avutul lor, ca să stea nestrămutate în Catedrala Sfintei Mitropolii a Ţării, Sfântul Dumitru fiind însuşi Patronul Capitalei Bucureşti”. îi scria Mitropolitul feldmareșalului german, conform turismistoric.ro.
Racla cu moaștele Sf. Dimitrie ce Nou a fost recondiționată, iar, în iulie 2024, Patriarhul Daniel a resfințit-o - Foto: basilica.ro/Mircea Florescu
Ulterior, s-a spus că Sf. Dumitrie cel Nou nu s-a lăsat dus din Bucureşti şi le-a zăpăcit minţile jefuitorilor, care au rătăcit prin Capitală până la ziuă.
Oricum, e de remarcat și faptul că von Mackensen n-a avut nicio ezitare a a da oridinele necesare găsirii și pedepsirii hoților, chiar dacă făceau parte din armata unei țări aliate.
Când au aflat drumul pe care trebuia să meargă spre Giurgiu, tâlharilor li s-a defectat maşina. În cele din urmă, au mutat racla de argint ce conținea moaştele într-o căruţă, dar, foarte curând, au fost descoperiți, arestați, iar relicvele duse înapoi la Biserica Mitropoliei.
Cu eficiența lor faimoasă, după doar două zile de la furt, nemții anunțau prinderea hoților, printr-o scrisoare în franceză, pe care generalul Zach, comandantul județului Vlașca, i-o trimitea prefectului aceluiași județ.
„Domnul Prefect Moldoveanu, Moaştele Sfantului Dumitrie într-un sicriu măreţ de argint au fost furate de bulgari dintr-o biserică din Bucureşti, pentru a fi transportate cu un automobil în Bulgaria.
Ajungând la Călugăreni, au schimbat aici automobilul cu o mică căruţă cu cal, pentru a şterge urmele lor. Este meritul aghiotantului meu, d. Rhefeld, că a descoperit acest schimb.
Din ordinul meu, Rhefeld a fost trimis într-un automobil cu soldaţi armaţi pe calea Bucureştiului, spre a opri hoţii. În dreptul satului Daia, el a găsit căruţa căutată, însoţită de soldaţi bulgari foarte armaţi.
Rhefeld a oprit transportul, care se da drept bagaj al unor ofiţeri bulgari, arătându-le revolverul. Bulgarii s-au supus situaţiunii. Rhefeld a adus sicriul la Giurgiu şi depus la cartierul generalului Zach, unde a fost păzit de un ofiţer şi soldati armaţi pâna la 19 Februarie, în care zi sicriul a fost dus cu automobilul, însoţit de o puternică gardă de soldaţi germani înarmaţi, la Bucureşti”, se scria în scrisoarea comandantului german.
Pentru întâmpinarea relicvelor, în ziua de 6/19 februarie 1918 a fost delegată o comisie specială, împreună cu garda civică de onoare, care a așteptat întoarecerea raclei în dreptul Cimitirului Bellu.
S-a constatat că sfintele relicve sunt neatinse „înlăuntru”, apoi au fost duse în locul de unde fuseseră furate. Din nou, mii și mii de oameni au urcat Dealul Mitropoliei ca să le întâmpine cum se cuvine.
De atunci, sfintele moaște au oferit din nou speranță locuitorilor Capitalei, iar pelerinajele tradiționale și-au reluat cursul istoric.
Anul acesta, Patriarhul Daniel a resfințit, în luna iulie, racla de argint, care a fost reînnoită, recondiționată și repoleită, potrivit basilica.ro.
