În România s-au descoperit mai multe coifuri dacice de-a lungul timpului, însă doar două se mai află în țară, în posesia Muzeului Național de Istorie din București. Celelalte, inclusiv cel de la Coțofenești, furat din Olanda, se află în SUA.
Câte coifuri dacice s-au descoperit în România? Doar două se mai află în țară. Unde sunt celelalte?
România deține un număr record de astfel de artefacte antice, nemaiîntâlnit nicăieri în lume. Pe teritoriul țării noastre au fost descoperite, de-a lungul timpului, nu mai puțin de cinci asemenea coifuri, de aur și argint.
Datate ca fiind din secolul al IV-lea î.Hr, ele mai sunt denumite și „coifuri princiare”, pentru ca au fost atribuite doar unui anumit segment de populație: șefilor militari sau conducătorilor triburilor getice ale timpului,
Toate își au originea în coifurile grecești din sec. al V-lea î.Hr, care erau realizate din bronz.
Citește și: Care a fost cel mai mare jaf dintr-un muzeu din România? Lucrările furate, estimate la 25.000.000 $
Însă populațiile dintre Marea Egee și Carpați au creat o variantă proprie a lor, în prima jumătate a secolului al IV-lea, pentru ca în jurul anului 350 î.Hr. ele să fie transpuse în metale prețioase de către elitele aristocratice și religioase ale geților din zona Dunării de Jos.
Tezaurul de la Agighiol, descoperit în 1931, are coiful din aur și argint drept piesă de rezistență - Foto: Muzeul Național de Istorie a României
Dar atât exemplarelele de aur, cât și cele de argint aurit au în comun elemente decorative esențiale, cum sunt ochii apotropaici - considerați a alunga spiritele rele - tocmai pentru a le scoate în evidență și a transmite celorlalți mesajul lor magic.
Despre coiful de la Coțofenești, „vedeta” nedorită a acestei perioade, după furtul de la Muzeul Drents in Olanda, Newsweek România a scris pe larg AICI.
Nu se știe dacă obiectul de patrimoniu va mai fi găsit ori în ce stare, așa că, deocamdată, el poate fi socotit pierdut.
De asemenea, un alt coif de aur, cel de la Agighiol, încă se află în SUA, unde fusese expus la la Getty Villa Museum din Los Angeles, ca parte a unei expoziții despre comorile tracilor.
Citește și: Cum era să pierdem și Coiful din Agighiol, „fratele” celui furat? Era într-un muzeu din Los Angeles
Coiful, ca și celelalte exponate, a fost în pericol de distrugere din cauza uriașelor incendii din metropola californiană, doar eforturile angajaților muzeului și structura specială a clădirii făcând ca flăcările să nu devasteze expoziția.
Deoamdată, Muzeul Național de Istorie a României, cel care a împrumutat coiful muzeului american, nu a anunțat repatrierea coifului de la Agighiol și a celorlalte obiecte expuse, astfel că, până una-alta, el nu poate fi socotit în rândul celor care se mai află în țară.
Coiful de la Porțile de Fier se află în proprietatea Muzeului de Istoria Artelor din Detroit, SUA - Foto: Facebook/Alexandra Negrilă
Tot în SUA, dar de data aceasta trecut în proprietatea Statelor Unite, se află și coiful getic de la Porție de Fier.
Se presupune că a fost descoperit în 1913, în apele Dunării, pe stâncile de la Porțile de Fier, în apropierea malului românesc, de către un marinar naufragiat în zonă.
Nu se cunoaște exact numărul pieselor descoperite atunci, însă o parte dintre ele au ajuns în colecția lui Franz Trau din Viena și la Muzeul Porților de Fier din Turnu Severin, potrivit etnologului Alexandra Negrilă.
„Ulterior, aceste artefacte au fost achiziționate de diferiți colecționari, iar coiful a ajuns la Muzeul de Istoria Artelor din Detroit“, a mai precizat Alexandra Negrilă, într-o postare făcută pe contul de Facebook.
Etnologul a mai precizat că „acum 12 ani, câteva ONG-uri au încercat repatrierea coifului, dar demersul nu a beneficiat de un „sprijin” suficient“.
Citește și: Cum s-a furat Tezaurul de la Pietroasa? Metoda hoțului, demnă de Tom Cruise în „Misiune imposibilă”
Prin urmare, din cele cinci coifuri descoperite în România, fizic, în țară se mai află doar două.
Unul este coiful descoperit în „Mormântul cu tezaur” de la Peretu, județul Teleorman, în vara anului 1970.
Coiful princiar de la Peretu, alături de alte obiecte descoperite în același tezaur - Foto: Muzeul Național de Istorie a României
Găsirea acestuia s-a petrecut întâmplător, în timpul aratului, iar apoi, prin săpături arheologice efectuate şi în anul 1971, pe malul drept al râului Vedea, într-un tumul mult aplatizat, în care s-a descoperit un mormânt de caracter princiar.
Acesta conţinea scheletul unui bărbat înhumat, capul şi picioarele unui cal, scheletele a doi câini, vase ceramice getice, arme din fier, părţi componente ale unui car funerar din fier prevăzut cu patru roţi, precum şi un bogat inventar compus din piese din argint, bronz şi cupru, conform MNIR.
Printre aceste obiecte s-a aflat și un coif din argint aurit care a fost datat ca fiind de la sfârşitul secolului al IV-lea î.Hr.
Tezaurul de la Peretu, în frunte cu coiful încă poate fi admirat în cadrul expoziției permanente de la Muzeul Național de Istorie a României, „Tezaur Istoric”.
Al doilea coif despre care în 2021 se știa că s-ar mai afla în țară este coiful de aur descoperit la Cucuteni-Băiceni, județul Iași.
Coiful de aur de la Cucuteni-Băiceni face parte dintr-un tezaur descoperit în 1959 - Foto: Muzeul Național de Istorie a României
El cântărește aproximativ jumătate de kilogram, este realizat din aur masiv și a fost găsit, alături de mai multe piese exclusiv din aur, de mai mulți țărani, în anul 1959.
„În componența tezaurului de la Cucuteni-Bāiceni sunt artefacte din aur, cu caracter ritualic și apotropaic, majoritatea în stare fragmentară.
Principalul obiect din acest tezaur este un coif de tip mithraic cu diferite reprezentări simbolice, din aur masiv cântărind peste 500 grame.
Alături de acesta, se regăsesc două brăţări spiralate, un colan, aplice de harnaşament şi decoraţiuni vestimentare“, preciza Muzeul Național de Istorie a României, într-o postare pe Facebook din anul 2021.
Tot atunci, instituția lansa invitația vizitării tezaurului în cadrul aceleiași expoziții permanente menționată anterior.
