Care a fost secretul ascuns despre Mircea cel Bătrân? A avut o domnie lungă, i-a învins pe turci la Rovine, ba chiar s-a băgat în luptele pentru putere din Imperiul Otoman, dar a și ctitorit superba biserică de la Cozia.
Pe timpul său, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere. Dar voievodul a avut și o pasiune mai puțin știută ce-l pune pe același plan cu Ștefan cel Mare.
Care a fost secretul ascuns despre Mircea cel Bătrân? A rivalizat cu Ștefan cel Mare la acest aspect
Imaginea marelui domn al Țării Româneti a fost mereu influențată, în mintea românilor, de descrierea pe care Mihai Eminescu i-a făcut-o în „Scrisoarea a III-a”: „un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”.
Dar, dincolo de licențele poetice pe care marele poet le-a folosit, Mircea cel Bătrân nu a fost aproape deloc așa cum, poate, credem încă.
Dar faptele din timpul domniei și reprezentarea de pe pereții bisericii Mănăstirii Cozia, pe care a ctitorit-o, l-au adus chiar și în atenția comuniștilor, mai ales a lui Nicolae Ceaușescu.
Acesta s-a așezat pe sine într-o galerie de mari eroi a neamului, cu care se compara, printre care se afla și fostul voievod.
Citește și: 10 lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu. Ce record mondial a deținut?
Iar pentru că adjectivul „bătrân” nu suna prea bine pentru „măreția” la care dictatorul comunist aspira, Mircea a devenit „cel Mare”, la fel ca Ștefan al Moldovei.
Mircea cel Bătrân a fost al cincilea domn din istoria Țării Românești, fiind fiul lui Radu I și strănepot al lui Basarab I, întemeietorul statului de la sud de Dunăre.
Mircea și fiul său, Mihail, sunt reprezentați în frescele bisericii Mănăstirii Cozia - Foto: Arhiva
Asa spun majoritatea istoricilor, deși alții cred că tatăl său ar fi fost Radu Vodă, poreclit Radu Negru, legendarul Negru Vodă care a descălecat în Țara Românească, punând bazele noului stat medieval.
Mircea a urcat în scaunul domniei în 1386, iar cele două fresce de la Cozia, refăcute după cele vechi, nu-l arată deloc drept un om simplu, cel puțin după port.
Mircea apare în fresce ca un cavaler apusean, un bărbat matur, purtând plete şi o barbă rotundă, ochii adânciţi în cap, nasul drept şi subţire.
E îmbrăcat cu haine scumpe occidentale, dar cu câte un vultur bizantin cu două capete încoronate brodaţi, când la genunchi cu fir de aur, când pe hlamida încheiată sus pe umăr.
Sabia scurtă atârnă la brâu, legată cu o cingătoare scumpă închisă cu paftale, pe cap coroană de aur cu pietre scumpe și ține cu evlavie în mâini ctitoria sa şi a ţării, biserica mănăstirii Cozia, potrivit istoriiregasite.wordpress.com.
Evlavios, înțelept, „bătrân”, dar „Mare” prin faptele sale. A bătut armata otomană condusă de sultanul Baiazid al II-lea, zis „Fulgerul”, în 1394 (sau 1395) la Rovine și a pus pe tronul Moldovei pe Alexandru cel Bun.
Citește și: Cine a fost domnitorul român care și-a făcut calul boier? Se plimba cu o trăsură trasă de cerbi
În plus, fapt extraordinar, a fost la un pas să impună chiar și un nou sultan în fruntea Imperiului Otoman, după înfrângerea i capturarea lui Baiazid, în 1402, de către mongolii lui Timur Lenk. Din păcate, toți pretendenții susținuți de voievod au pierdut lupta pentru putere în fața lui Mahomed I.
De asemenea, în timpul conducerii sale, Țara Românească a ajuns la întinderea teritorială maximă. El însuși se intitula în actele oficiale emise spre sfârșitul domniei sale: „Întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”, conform ro.orthodoxwiki.org.
Însă, dincolo de aceste aspecte, fireește, extrem de relevante, a exista un secret despre voievod care a fost ținut ascuns multă vreme: lui Mircea îi plăceau femeile la fel de mult ca lui Ștefan cel Mare, considerat „campionul” ibovnicelor și al copiilor „din flori”.
Voievodul a avut-o drept soață pe Doamna Mara, care i l-a dăruit pe Mihail, viitor domn al țării între 1418-1420, dar care fusese asociat la domnie de tatăl său încă din 1399 sau 1408, depinde pe care dintre istorici îi crezi.
Însă, în același timp, cronicile bizantine arată că Mircea a umplut țara de fii nelegiimi, având multe legături în afara căsătoriei.
Citește și: Unde a dispărut coroana lui Ștefan cel Mare? Doar o replică se află la Putna, la mormântul acestuia
„Având adesea legături în afara de căsătorie, a lăsat nu puţini fii nelegitimi în Dacia, cari după moartea lui s-au apucat să se lupte între ei pentru domnie”, scria cronicarul bizantin Chalkokondyl, potrivit comentator.ro.
Un alt cronicar bizantin, Dukas, confirmă acest lucru, afirmând că Mircea „ducând o viaţă desfrânată, a avut mulţi copii naturali”.
Deși nu se cunoaște numărul acestor fii din afara căsătoriei, se știu cei trei care au ajuns chiar domnitori, având pretenția la tron tocmai fiind băieții biologici ai marelui voievod: Radu Prasnaglava, Alexandru Aldea şi Vlad Dracul, tatăl celui care avea să fie Vlad Țepeș.
Trebuie menționat că, în Evul Mediu, spre deosebire de Apus, în Țările Române nu exista vreo regulă prin care să fie acceptați pe tron doar fiii legitimi ai unui domn,
Citește și: Câte capitale au avut Țările Române, de fapt? Când a preluat Bucureștiul acest rol?
De aici și numeroasele lupte, chiar fratricide, pentru putere. Așa s-a întâmplat inclusiv cu Mircea, care a fost bănuit, pe nedrept, se pare, că și-ar fi omorâ fratele după tată, Dan I, ambii fiind fiii lui Radu I, care a domnit între 1377-1383.
Dar „tradiția” sângeroasă a fost continuată inclusiv de urmașii lui Mircea, după moartea marelui voievod, în 1418.
Însă, putem privi acest aspect și din punctul de vedere al „selecției naturale”, unde cel mai puternic învinge, ceea ce nu era tocmai rău pentru domnie și țară, mai ales în acele timpuri.
