CALENDAR IULIE-AUGUST Bătălia de la Mărășești - 5.125 de morți, 9.818 de dispăruți
24 iulie 1917. Bătălia de la Mărășești a constat într-o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 19 august 1917, în zona Vrancei, în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu- Mărășești.
Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, s-au opus trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.
Confruntarea a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni – anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5.125 de morți, 9.818 de dispăruți și 12.467 de răniți.
Armata IV rusă, aliată la acel moment, a suferit și ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni – 7.083 de morți, 10.400 de răniți și 8.167 de dispăruți.
În schimb, în tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morți, răniți și dispăruți.
Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.
Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1
austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.
Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.
Greva generală a minerilor din Valea Jiului
1 august 1977. Greva minerilor din Valea Jiului, din 1 – 3 august 1977, a fost cea mai amplă mişcare de protest din România regimului comunist. Peste 30.000 de oameni au participat la manifestaţiile în care şi-au arătat nemulţumirile faţă de condiţiile grele de muncă şi de sărăcia în care erau nevoiţi să trăiască.
Armata română intră victorioasă în Budapesta
4 august 1919. Armata română intra în centrul Budapestei, la 4 august 1919, acesta fiind sfârșitul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania.
Ofensiva soldaţilor români a fost cauzată de instaurarea în Ungaria a regimului bolşevic a lui Bela Kun. Acest era, în fapt, un avanpost al Moscovei, care urmărea extinderea comunismului în regiune.
Explozia atomică de la Hiroshima
6 august 1945. Bomba atomică cunoscută ca „Little Boy“ a fost aruncată deasupra orașului Hiroshima, iar trei zile mai târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca „Fat Man“, a fost detonată deasupra orașului Nagasaki.
La ora 12:00 a zilei de 15 august 1945 a fost difuzată înregistrarea discursului împăratului Japoniei prin care era anunțată capitularea. Circa 140.000 de oameni au murit la Hiroshima la 6 august 1945 şi alţi 74.000 în atacul atomic de la Nagasaki trei zile mai târziu.
