Ofensiva soldaţilor români a fost cauzată de instaurarea în Ungaria a regimului bolşevic al lui Bela Kun. Acest era, în fapt, un avanpost al Moscovei, care urmărea extinderea comunismului în regiune.
Agenţi ai Cominternului încercau să ia puterea în Germania, Ungaria, Polonia şi în România. Operaţiunile armatei române în Ungaria au fost aprobate de consiliul militar al Antantei şi au dus la disoluţia Republicii Sovietice a Sfaturilor, care a condus Ungaria vreme de 133 de zile.
În primăvara lui 1919, statul român s-a aflat într-un pericol iminent. Abia intraţi victorioşi în Bucureşti, regele Ferdinand, regina Maria, şi lideri politici de frunte de la Ionel Brătianu la Alexandru Averescu, devin conştienţi că ţara risca să fie ruptă din nou în bucăţi prin diversiunile, atacurile şi tulburările create de agenţii bolşevici.
Aceştia penetraseră mai vechiul Partid Social Democrat sau alte grupuri socialiste şi profitau de situaţia grea lăsată de război.
Coordonarea aparţinea unui versat lider radical, cominternist, medicul şi avocatul Cristian Racovski, bun prieten cu numărul doi din ierarhia bolşevică, Leon Trotski, şi în permanent contact cu Lenin însuşi.
Convinşi că numai revoluţia mondială va salva regimul bolşevic, aceştia plănuiau luarea cu asalt a regimului de la Bucureşti în paralel cu atacuri din exterior dinspre Ungaria, Odesa şi prin Bucovina.
Greva generală a minerilor din Valea Jiului
1 august 1977. Greva minerilor din Valea Jiului, din 1 – 3 august 1977, a fost cea mai amplă mişcare de
protest din România regimului comunist.
Peste 30.000 de oameni au participat la manifestaţiile în care şi-au arătat nemulţumirile faţă de condiţiile grele de muncă şi de sărăcia în care erau nevoiţi să trăiască.
Bătălia de la Mărășești
24 iulie 1917. Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei, în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu-Mărășești.
Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.
Explozia atomică de la Hiroshima
6 august 1945. Bomba atomică cunoscută ca „Little Boy“ a fost aruncată deasupra orașului Hiroshima, iar, trei zile mai târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca „Fat Man“, a fost detonată deasupra orașului Nagasaki.
La ora 12:00 a zilei de 15 august 1945, a fost difuzată înregistrarea discursului împăratului Japoniei prin care era anunțată capitularea.
