CALENDAR 18 IUNIE-1 IULIE - Vizita țarului se termină prost. Noroc că vizirul lua șpagă
24 iunie 1711: Țarul Petru I al Rusiei sosește la Iași, unde se întâlnește cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir și, împreună, pornesc bătălia cu turcii. Lui Cantemir i se promiseseră domnie ereditară și autonomie sub protectorat rusesc.
Rușii aveau o armată de 46.000 de soldați și 120 de tunuri, iar moldovenii mobilizaseră 5.000 de ostași. Însă armata otomană a trecut Dunărea cu 120.000 de oameni și 440 de tunuri, la care s-au adăugat 70.000 de tătari – susține istoricul rus Solviov.
Cronicarul Ion Neculce a apreciat că armata otomană avea 400.000 de militari, iar armata rusă nu doar că era inferioară numeric, dar suferea cumplit de foame.
Cele două oștiri s-au ciocnit la Stănilești și, în scurt timp, întreaga expediție rusă a fost încercuită, inclusiv țarul Petre I.
Norocul a fost că marele vizir Mehmed Paşa Baltaji, care conducea forțele turce, a acceptat o șpagă de 150.000 de ruble de aur și, după acest șperț, a încheiat pacea cu țarul Petre I.
Acesta s-a putut retrage în mod onorabil din încercuirea ce părea fără scăpare, luându-l cu el și pe domnitorul Cantemir.
După acest conflict, Imperiul Otoman a impus domni fanarioți în Țările Românești, abrogând obiceiul alegerii lor din rândul domnitorilor pământeni.
Cât despre marele vizir, acesta a plătit scump șpaga primită: supărat că l-a lăsat să scape pe țar, sultanul Ahmed al III-lea l-a exilat într-o insulă grecească, unde a fost strangulat, în 1713, într-o celulă a închisorii.
Eminescu, dus cu forța la azil
28 iunie 1883: Mihai Eminescu este arestat la Baia Mitrașevschi din București și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu.
Titu Maiorescu povestește, în memoriile sale, cum s-a decis internarea forțată a poetului, reclamat de gazda sa.
Costurile internării, de 300 de lei pe lună, au fost suportate de Maiorescu. La internare, diagnosticul a fost de „manie acută“. Moartea lui Eminescu s-a produs la 15 iunie 1889, după ce la începutul anului boala sa devenise tot mai violentă.
Primul Grand Prix
26 iunie 1906: În localitatea franceză Le Mans, 32 mașini concurează la primul Grand Prix din lume. Cursa a fost câștigată de Ferenc Szisz.
Născut în 1873 în Imperiul Austro-Ungar şi pasionat de maşini, Szisz a emigrat în Franţa în 1900, acolo unde a fost inclus în departamentul de teste al constructorului Renault.
În 1903, a început să concureze în diverse curse, iar în 1906 a fost desemnat pilotul principal al celor de la Renault în primul Grand Prix.
Primul Tur al Franței
3 iulie 1903: Începe prima ediție a Turului Franței. Startul s-a dat în satul Montgeron. Competiția s-a încheiat în suburbiile Parisului, în Ville d’Avray, în apropierea Restaurant du Père Auto.
Maurice Garin a dominat competiția, câștigând cu o viteză medie de 25,68 km/h. Ultimul în clasament, Arsene Millocheau, a terminat cursa cu o întârziere de 64 de ore, 47 de minute și 22 de secunde față de lider, obținând astfel titlul de „Lanterna roșie“.
