După cutremurul din 1977, sub pretextul sistematizării Capitalei, circa 20 de lăcașe de cult au fost distruse, mutate sau ascunse în spatele unor blocuri.
Biserica Sf. Vineri (1645), ctitorită de domnitorul Țării Românești Matei Basarab, a fost supranumită „Hereasca“, după numele Elenei Doamna, sora boierului Udriște Năsturel-Herescu, pe al cărui domeniu a fost ridicat lăcașul de cult.
Grav avariată după cutremurul din 1977, preotul paroh Gelu Bogdan a primit bani de la Patriarhie, două milioane de lei, pentru refacerea lăcașului, potrivit unui interviu publicat în ziarul Bisericii Ortodoxe, „Lumina“. Cu toate acestea, în timpul unei vizite prin Capitală, Elena Ceaușescu i-ar fi spus lui Ion Dincă, prim-vicepremierul de atunci, „Jos porcăria“.
Dictatoarea nu a fost de acord cu ascunderea bisericii, așa cum se întâmplase cu Domnița Bălașa, dar și cu mânăstirile Antim și Radu Vodă. Ultima liturghie ținută în biserică a fost în 14 iunie 1987, iar, din 16 iunie, a început demolarea casei parohiale.
Sute de credincioși s-au adunat în fața bisericii, cu lumânări aprinse, și ar fi scandat chiar și împotriva regimului comunist, și-a amintit Gelu Bogdan.
Tot preotul paroh a povestit că muncitorii n-au vrut să ajute la dărâmarea bisericii și, atunci, au fost aduși pușcăriași, cărora li s-a promis reducerea pedepsei. Preotul Bogdan a reușit să salveze obiectele de cult, pe care le-a dus la Mănăstirea Cernica, iar obiectele istorice, la Muzeul Hereștilor.
În 2008, Gelu Bogdan a reușit să obțină aprobările pentru reconstruirea bisericii, la 150 de metri de locul pe care se înălța vechiul lăcaș. Noua biserică a fost sfințită în 2018.
Anglia are Constituție
15 iunie 1215: Regele Ioan Fără de Țară semnează Magna Carta Libertatum la Runnymede, în Anglia. Prin acest document puterile regelui erau limitate și garanta o serie de libertăți.
De exemplu: „Niciun sheriff sau baliv nu are voie să ia grâul sau alte bunuri ale unui om fără a le plăti pe loc, altfel proprietarul primeşte despăgubiri“.
Magna Charta s-a păstrat în patru exemplare, dintre care două la British Museum, unul la catedrala din Lincoln, iar al patrulea la catedrala Salisbury.
SUA recunosc România
14 iunie 1880: Preşedintele SUA, Rutherford B. Hayes, semnează scrisoarea prin care îl informa pe domnitorul Carol I asupra numirii lui Eugene Schuyler în calitate de agent diplomatic/consul general al SUA în România. Acest moment marchează stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale.
Colonelul Sergiu Voinescu este primul diplomat român primit de președintele SUA, Rutherford Hayes, la 18 noiembrie 1880. La 20 noiembrie 1880, SUA confirmă recunoașterea independenței României.
Papa pune cruce regimului Peron
16 iunie 1955: Papa Pius al XII-lea îl excomunică pe președintele Argentinei, Juan Perón, moment care marchează finalul epocii peroniste, începută în 1946.
Conflictul a început când Biserica Catolică a refuzat să o canonizeze pe Evita Peron, soția președintelui. În replică, președintele Argentinei a vrut să legalizeze prostituția și divorțul și a deportat în Italia doi preoți catolici.
În consecință, Vaticanul l-a excomunicat. La 19 septembrie 1955, Juan Peron a fost dat jos printr-o lovitură de stat militară, fiind trimis în exil.
