CALENDAR 12-25 FEBRUARIE - „Γ devine „â“. „Sînt“ devine „sunt“

DE Mircea Marian, Flavia Drăgan | Actualizat: 12.02.2021 - 09:26
Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

17 februarie 1993: Academia Română anunță revenirea la scrierea cu „â“ în interiorul cuvintelor, în loc de „î“, precum și grafia „sunt“ în loc de „sînt“. Academia și-a motivat decizia prin revenirea la regulile de dinainte de 1948.

SHARE

Cu toate acestea, decizia forului a fost criticată de unii filologi, care au acuzat că, astfel, ortografia românească se complică „artificial“. 

„Hotărârea  Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie a 1993,  privind revenirea la «â» şi «sunt» în grafia limbii române: 

1. Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecinţă a unui îndelungat proces istoric.

2. Modul de aplicare a hotărârii de la punctul 1 va fi stabilit de Prezidiul Academiei Române“,  se arată în hotărârea publicată în Monitorul Oficial din 8 martie 1993. 

În Monitorul Oficial Nr. 59, din 22 martie 1993 sunt publicate, în anexă, Regulile „Sextil Puşcariu“ (din 1932) pentru scrierea literelor „â“ şi „î“.

„Literele â şi î corespund aceluiaşi sunet, întrebuinţându-se după următoarele reguli:

a. «î» se scrie întotdeauna la începutul şi la sfârşitul nemijlocit al cuvântului: îl îmbrăţişez, împărat, înger, îşi, îţi, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...;

b. tot cu «î» scriem şi în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălţat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul;

Notă: Spre deosebire de ortografia din 1904, adoptată și de Dicționarul Academiei, nu vom scrie î, ci â, în derivatele verbelor cu infinitivul în -rî, deci: amărât, chiorâș, coborâre, hotărâtor, mohorât, pârât, posomorând, tăbărâse, târâtor, urâțenie...

c. în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt...“. 

Noua monetărie românească 

24 februarie 1870: S-a inaugurat noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii Caroli de aur (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich.

Monitorul Oficial a scris:  „Astăzi (…) s-a făcut inaugurarea Oțelului de Monedă, în prezenţa M. S. Domnitorului. Înaltele autorităţi civile şi militare (...) au asistat la această sărbătoare a Statului, baterea monedei româneşti, testimoniu de autonomie“. 

Se deschide muzeul Brukenthal

25 februarie 1817: Se deschide muzeul Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din țară. El a fost constituit, inițial, din colecţiile baronului Samuel von Brukenthal, care a construit așezământul între anii 1778 şi 1788.

Colecția inițială avea 1.090 de picturi. Muzeul a aparținut până în 1948 Bisericii Evanghelice din Sibiu. În 1948, statul comunist l-a naționalizat și a mutat 19 tablouri valoroase la Muzeul de Artă din București. În 2005, guvernul a restituit muzeul Bisericii Evanghelice și a retrocedat tablourile de la București.

Partidul „pasiviștilor“

23 februarie 1869: S-a întemeiat „Partidul Național al Românilor” din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelar. Partidul propunea boicotarea vieții politice din Ungaria, prin pasivism.

În timpul Revoluției din 1848, Măcelar fusese prins și condamnat la moarte de revoluționarii maghiari, dar a fost iertat fiindcă anterior el îl salvase pe medicul-șef al generalului Jozef Bem, care conducea armata maghiară. După 1848, Măcelar a fost judecător la Sibiu. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.