Academia Română trece sub tăcere nazismul și legionarismul a doi fizicieni pe care i-a publicat

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 30.09.2021 - 17:49
Academia Română trece sub tăcere activitatea nazistă și legionară a doi fizicieni. Sursa: Facebook Institutul Elie Wiesel

Într-o lucrare despre istoria fizicii, publicată de Academia Română, sunt prezentate și biografiile a doi fizicieni – Hermann Oberth, ofițer SS, colaborator al lui Hitler, iar celălalt – Gheorghe Manu, șef al Mișcării Legionare, fără să fie însă menționate aceste informații.

SHARE

Conducerea Academiei Române pasează responsabilitatea la coordonatorii lucrării, iar Secția de Științe Fizice susține că s-au prezentat date biografice „selective” care evidențiază doar contribuțiile științifice ale personalităților, conform unui răspuns transmis la solicitarea Newsweek România.

Pe de altă parte, fizicianul Cristian Presură, coordonator al lucrării, a precizat, într-un punct de vedere transmis Newsweek România, că în următoarea ediție a lucrării va include și aceste informații din biografiile celor doi fizicieni. 

Citește și: Începe Loteria de Vaccinare! Marele premiu, un milion de lei. Care este procedura de înscriere | Newsweek Romania

Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a semnalat, acum mai bine de o săptămână, că,  într-un volum publicat anul acesta de Academia Română, „Istoria Fizicii din România”, coordonat de Cristian Presură, sunt prezentate carierele și realizările a doi fizicieni, fără însă ca cititorilor să li se spună și despre opțiunile social-politice ale celor doi.

Despre Hermann Oberth, considerat părintele fondator al rachetei și astronauticii, lipsesc informații precum faptul că a fost ofițer SS, că după război, după ce s-a întors din SUA în Germania, a candidat la alegeri din partea partidului de extremă dreapta, susținând în continuare teze rasiste.

Despre Gheorghe Manu, în lucrare se amintește că, „din păcate”, a fost închis pentru activitatea sa legionară. Ce nu se amintește este însă că Manu a condus Mișcarea Legionară după intrarea formațiunii extremiste în clandestinitate, după rebeliune (1941).

 

Academia Română: Lucrarea se adresează specialiștilor din mediul academic 

Academia România precizează, la solicitarea Newsweek România, că nu au fost introduse și aceste elemente biografice din viața celor doi fizicieni pentru că „interesează prioritar realizările din acest domeniu” și „nu este vorba despre o carte de popularizare, ci despre una care se adresează specialiștilor din mediul academic”, conform unui răspuns semnat de academicianul Nicolae-Victor Zamfir, președintele Secției de Științe Fizice a Academiei Române. Totodată, în acest răspuns, Academia Română pasează întreaga responsabilitate la autorii și coordonatorii lucrării, transmițând: „Conducerea Academiei nu are niciun rol în acest sens, nu controlează în niciun fel acest gen de lucrări.”

Citește și: Examen de permis: elevul a sărit la bătaie în maşină la poliţistul care i-a spus că l-a picat | Newsweek Romania

Reamintim că Academia Română a mai avut, recent, derapaje: în iulie, l-a omagiat pe Nicolae Paulescu pentru inventarea insulinei, omițând de asemenea să menționeze și că Paulescu este unul dintre părinții antisemitismului românesc, care a militat activ pentru eliminarea evreilor din România. Paulescu a fondat, alături de A.C. Cuza, Ununea Național-Creștină, în 1922, partid care avea ca simbol svastica, iar un an mai târziu ajunge vicepreședinte al LANC, din care se va desprinde apoi Legiunea Arhanghelului Mihail a lui C.Z.Codreanu.

În aprilie, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a elogiat Jandarmeria Română pentru activitatea sa din Al Doilea Război Mondial, uitând să menționeze că, în acea perioadă, jandarmii au participat la exterminarea evreilor și romilor. Același Ioan Aurel Pop a publicat, în 2018, lucrarea „Marea istorie ilustrată a României și Republicii Moldova”, din care lipsește Pogromul de la Iași, în care au fost uciși peste 13.000 de evrei.

Citește și: Cîțu: Elevii merg la cursuri indiferent de rata de incidență. Școlile decid când trec în online | Newsweek Romania

Răspunsul integral trimis de Academia Română la solicitarea Newsweek România:

„Concepția și redactarea volumului „Istoria Fizicii din România” aparțin coordonatorului și colectivului de autori, fiind agreate și de conducerea Secției de Științe Fizice a Academiei Române.

Conducerea Academiei nu are niciun rol în acest sens, nu controlează în niciun fel acest gen de lucrări.

Punctul de vedere al Secției de Științe Fizice, susținut atât de autori cât și de coordonator, este că răspunderea pentru conținutul volumului revine fiecăruia dintre autori și, respectiv, coordonatorului – responsabilitate pe care aceștia și-o și asumă – subliniind că, în elaborarea lucrării, s-a mers pe ideea de a introduce numai date biografice selective evidențiind contribuțiile științifice ale personalităților prezentate, fără a oferi date din viața civică și politică a savanților. Este vorba despre o lucrare de istoria fizicii, în care interesează prioritar realizările din acest domeniu. De asemenea, nu este vorba despre o carte de popularizare cu biografii complete, ci de una care se adresează specialiștilor din mediul academic, cunoscători ai contextului istoric și ai activității de ansamblu a fizicienilor analizați.

Pentru înțelegerea adecvată a unor contribuții științifice, s-au făcut scurte referiri biografice și în cazurile menționate. Într-o ediție viitoare a volumului, se vor putea avea în vedere și astfel de aspecte.

Acad. Nicolae-Victor Zamfir

Președinte Secția de Științe Fizice a Academiei Române”.

Presură: Adeseori, ideile nu pot fi separate de om și nici știința de context. Voi remedia această situație

Pe de altă parte, fizicianul Cristian Presură a menționat, într-un răspuns pentru Newsweek România, că în următoarea ediție va include și aceste informații din biografiile celor doi fizicieni. 

Presură a precizat că s-a ocupat de editarea și elaborarea structurii științifice a lucrării, fără să caute informații adiționale despre fizicienii prezentați de colectivul de autori. El a mai spus că lucrarea nu conține „nici un fel de atac xenofob de orice natură” și că nu a știut despre activitatea lui Hermann Oberth din Germania, iar despre Gheorghe Manu apreciază că i-a „părut rău că a aderat la această mișcare extremistă”. 

Citește și: O seară la Urgențe în București | Newsweek Romania

„În lucrarea menționată am fost coordonator. Sarcina pe care am acceptat-o de la coordonatorul întregii colecții a fost aceea de a prezenta contribuțiile științifice în fizică de pe teritoriul României. Am primit capitole de la peste zece autori care, la rândul lor, au fost ajutați de mai mult de o sută de colaboratori. În acest efort al comunității de fizică, atenția mea a fost îndreptată exclusiv către structura științifică și de editare, încercând să găsesc un echilibru între diversitatea de rezultate din cercetare și adâncimea lor.

De aceea, nu am căutat informații adiționale celor livrate de autori despre aspectele personale si politice ale celor aproape o mie de cercetatori mentionați în lucrare, iar în sugestiile mele către autorii capitolelor nu m-am concentrat decât pe aspectele științifice, deși autorii au menționat în cazurile unor fizicieni mai cunoscuți aspecte biografice (cum ar fi activitatea legionară și arestul lui Gheorghe Manu, sau activitatea în Germania al lui Hermann Oberth). În carte nu apare niciun fel de atac xenofob de orice natură, iar contribuțiile fizicienilor de alte naționalități sunt prezentate exact în același mod ca și cele ale celor de naționalitate română, fără detalii privind activitatea lor politică.

Personal, nu am simpatii legionare și activitatea mea publicistică dovedește că sunt împotriva rasismului și a antisemitismului. Activitatea lui Hermann Oberth din afara țării nu îmi era cunoscută, știam doar că a colaborat cu Wernher von Braun în America și că nu a primit acolo vreo condamnare politică pentru activitățile sale din Germania. De Gheorghe Manu știam că a scris clandestin o carte împotriva ocupației sovietice și a jucat un rol în mișcarea legionară, fiind apoi condamnat și închis. Mi-a părut rău că a aderat la această mișcare extremistă, pentru că a fost un fizician foarte bun și își putea continua cariera sa științifică de excepție, ceea ce, din păcate, nu s-a mai întâmplat. Este adevărat că adeseori ideile nu pot fi separate de om și nici știința de context. Voi remedia această situație în următoarea ediție a lucrării”, a fost răspunsul lui Cristian Presură, transmis Newsweek România

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te