Să fii șef la Autoritatea Națională Sanitar Vaterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu e un serviciu pentru care să rupi ușa dimineața când pleci de acasă.
Ai tras bățul scurt la partid și ai primit cea mai searbădă sinecură.
Nu și pentru Marian Zlotea care a decis că o asemenea funcție trebuie exploatată în interes de partid dar și în interes propriu.
Din poziția de șef al ANSVSA, Zlotea a cerut foloase materiale și pentru partid dar și pentru el personal.
S-a ales cu dosar la DNA și cu o sentință de 8 ani și șase luni de închisoare cu executare din partea judecătorilor pentru luare de mită.
Nu a suportat pușcăriilor românești și a fugit în Italia. Aici a avut două eșecuri în justiție dar și un succes la final.
Când a reușit să îi convingă pe cei mai importanți magistrați italieni că pușcăriile din România îl supun unor tratamente inumane și degradante.
O șpagă la partid, una pentru el personal
Zlotea a fost doi ani șeful instituției care se ocupa cu siguranța alimentelor pe care românii le pun pe masă.
Îndeajuns să transforme funcția într-una din care să scoată foloase necuvenite atât pentru partidul care l-a pus în această poziție dar și pentru el personal.
La partid a dus produse alimentare pe care să le folosească la evenimentele electorale. Produsele erau luate de la companii care erau șantajate cu controale din partea ANSVSA.
Tot la partid ducea și bani. Pe care îi cerea drept taxă de protecție de la directorii din această instituție care doreau să rămână pe funcție.
În fine, pentru el personal a păstrat ce-i mai bun. Sume de bani de la supermarketuri. Dacă nu doreau să fie călcate de controalele instituției pe care o conducea.
Practic, sub Zlotea, funcția publică a ANSVSA a fost privatizată în folosul partidului din care acesta făcea parte. Dar și în favoarea lui personală.
Citește și Rețeaua fugarilor români din Italia: unde se ascund, ce afaceri au, ce avocați folosesc
Această practică este ca un cancer al administrației publice românești.
Alături de cumpărarea și vânzarea acelorași funcții publice ca la iarmaroc. Cu bani dați fie la partid, fie la altă funcționărime din aparatul bugetar.
Pe care ulterior, cei care și-au cumpărat funcțiile aleargă, într-o perioadă scurtă de timp, să îi recupereze în fel și chip.
Statul este cel mai mare angajator al României.
Din cele 1,2 milioane de joburi la stat, sute de mii probabil că fac obiectul tranzacțiilor la taraba partidelor politice aflate la guvernare.
Dintre acestea, doar câteva zeci ajung să fie investigate de procurori.
Trimis de două ori acasă
Recenta decizia a Curții de Apel Napoli care a decis să îl trimită acasă pe Darius Vâlcov a reaprins speranțele.
Celor care văd exodul în Italia al gulerelor albe condamnate în România ca pe o mare nedreptate.
Celor care nu vor ca deciziile Justiției românești să fie, pur și simplu, infirmate de cele ale Justiției italiene.
Care a decis ca 12 infractori condamnați în România pot sta liniștiți în Italia.
Newsweek România a mers pe urmele acestora și vă prezintă în serial locurile unde aceștia se ascund, ce afaceri au și unde și dacă muncesc.
Bucuria posibilei extrădări a lui Vâlcov este totuși prematură.
Marian Zlotea, fostul șef al ASNVSA, condamnat la 8 ani și șase luni pentru luare de mită a fost nu o dată ci de două ori trimis în România.
Prima dată, în martie 2021, Curtea de Apel Bologna a admis predarea lui către autoritățile române. Zlotea a făcut recurs, admis de Curtea de Casație iar procesul s-a reluat.
Două luni mai târziu, aceeași instanță a fost de acord cu predarea lui Zlotea. După ce primise garanții din partea autorităților române că acesta va beneficia de condiții bune în închisorile din România.
Prea puțini metri pătrați pentru infractori
Unul din cele mai invocate motive invocate de infractorii condamnați de justiția română în fața judecătorilor italieni este că în România regimul de detenție îi supune la tratamente inumane și degradante.
La fel a făcut și Zlotea. Ai cărui avocați au descris în cele mai negre culori închisorile din România.
„In cazul de fata, suprafața celulei care ar urma să fie destinată lui Zlotea este indicată ca fiind de 4 metri pătrați, fără toaletă, cu precizarea însă că mobilierul cuprins în aceasta include o masa pentru servirea mesei și un pat. Chiar dacă acest mobilier are dimensiuni reduse, suprafața utilă din interiorul celulei este cu siguranță redusă la mai puțin de cei 3 metri pătrați prescriși.
Întrucât celor 21 de zile din închisoarea București Rahova trebuie adăugat un an, opt luni și douăsprezece zile de regim închis din închisoarea Margineni, spațiul disponibil pentru asigurarea circulației ar fi foarte limitat pentru o perioadă considerabilă de timp, cu siguranță neîncadrabil, totuși, așa cum a precizat Curtea de Casație tocmai în ceea ce privește situația lui Zlotea, în acele regimuri închise de peste un an (...).
Prin urmare, întrucât Administrația Penitenciarelor din România nu garantează condiții de încarcerare adecvate pentru a se asigura că deținutul nu suferă tratamente inumane și degradante din cauza deficitului spațiului individual disponibil, această situație trebuie considerată un impediment în calea nașterii lui Zlotea Marian, ceea ce trebuie deci refuzat”, se specifică în sentința Curții de Apel din Bologna din martie 2022 prin care a fost refuzată definitiv predarea lui Zlotea autorităților române.
Curtea de Apel Bologna Sentinta 2022 Marian Zlotea by Stelian Negrea on Scribd
Dacă Iuliu Maniu și alți martiri români uciși în închisorile comuniste ar fi avut posibilitatea să apeleze la un avocat așa cum a reușit Zlotea cu siguranță ar fi avut o șansă să supraviețuiască.
Întors de Curtea de Casație
Așa că deși cu două decizii pentru a fi trimis înapoi autorităților române, Zlotea a reușit miracolul.
I-a convins, în iulie 2021, pe judecătorii de la Curtea de Casație din Italia (cea mai importantă instanță de judecată, echivalentul Înaltei Curți de Casație și Justiție din România) că nu trebuie să fie extrădat în România.
La final, aceeași Curte de Apel din Bologna se aliniază și refuză magistral în martie 2022 predarea lui Zlotea.
După ce anterior îl predase de două ori autorităților române.
Practic, într-o perioadă de timp extrem de scurtă de doar un an, Curtea de Apel din Bologna a dat trei sentințe: două nefavorabile și una favorabilă lui Zlotea.
La care se adaugă ca un intermezzo majestic decizia Curții de Casație italiană.
Avocat influent, libertate mult visată
În tot demersul său juridic din Italia, fostul șef al ANSVSA a beneficiat de ajutorul unui avocat celebru și reputat profesor de drept de la Universitatea din Bologna , Alessandro Gamberini.
Acesta este un cunoscut al mediului juridic din acest renumit centru universitar.
Cu ajutorul acestui profesor-avocat, Zlotea a reușit să rămână în libertate de la momentul fugii sale în Italia în februarie 2021, și până în prezent.
O mică confuzie bologneză
Acum Zlotea își așteaptă decizia de echivalare a pedepsei primite în România într-o cochetă căsuță din orașul Bologna.
Un renumit centru universitar italian care dă numele unui sistem de învățământ superior.
Odată ajuns pe strada la care Zlotea a spus judecătorilor italieni că-și are reședința ești puțin confuz.
Pentru că nu reușești să distingi unde se află numărul casei. Pe partea cu numere impare nu e nici o surpriză. Acestea se aliniază deschis, fără ascunzișuri.
Pe partea cu numele pare e un salt uriaș de la numărul doi la 26. Un număr între aceste două cifre care corespunde reședinței lui Zlotea nu se dă prins.
Nici chiar vecinii nu par să știe această mică sincopă de pe strada unde-și duc traiul zilnic.
Între în stânga, întreb în dreapta. Însă răspunsul nu vine. Cu noroc deslușesc singur misterul.
O căsuță cochetă. Și ascunsă
Cocheta căsută a lui Zlotea se ascunde departe de privirile curioșilor pe o intrare alături de alte case.
Concheta căsuță a fostului șef al ANSVSA pare desprinsă din basme.
Câteva ghivece cu flori. O fereastră deschisă la parter la un metru de ușa de la intrare. Două ferestre cu balcon fals la etaj.
Ai zice că aici s-a ascuns Albă ca Zăpada sătulă de hărmălaia celor șapte pitici.
Nicidecum un fost înalt oficial român condamnat la ani grei de pușcărie pentru că a luat mită în exercițiul funcțiunii.
Căsuța nu are dimensiunile impresionate ale unei vile ridicate de un funcționar în România după nici un an la noul post.
Însă respiră aer de libertate.
Puțin încurcați, un vecin de pe stradă, care-și repară o mașină în garaj, nu pare să știe numărul casei lui Zlotea. Și nici să fi auzit de acesta.
Deși deschisă, fereastra de la parter nu ascunde nici un locatar.
Poate data viitoare am șanse mai mari.
Deocamdată Zlotea își așteaptă aici decizia unei instanțe italiene pentru a-și executa în Italia, pedeapsa primită în România.
Nu se știe când ar urma să fie pronunțată această decizie. Deoarece judecătorii italieni au o definiție mult mai lejeră pentru cuvântul imediat sau rude ale acestuia.
Citiți în episodul următor al seriei Newsweek România pe urmele infractorilor români din Italia despre cei doi locotenenți ai unui fost primar al celui mai mare oraș din România.
