În fața unei astfel de provocări majore, autoritățile române au reacționat într-un mod demn de „Cascadorii râsului”. Sau, mai bine zis, ai plânsului. În rolul principal: directorul Companiei Naționale Unifarm SA, anchetat în prezent de DNA pentru achizițiile din timpul pandemiei COVID- 19.
O situație extrem de serioasă
La 1 noiembrie 2019, ministrul ucrainean al Sănătății, Zoriana Skaletska, anunța că pe teritoriul țării sale fuseseră confirmate 21 de cazuri de difterie. Alte 31 de persoane erau suspecte a fi infectate. Cazurile erau în orașele Uzgorod (vestul Ucrainei), Kiev și Ternopil.
Ministrul afirma că intensificarea vaccinării este singura cale de a limita răspândirea bacteriei, motiv pentru care autoritățile au procedat la distribuirea dozelor necesare pentru vaccinarea populației.
În zilele următoare, în două regiuni din Ucraina, Zakarpattia şi Chernivetsika, care au graniţă comună cu România (județele Botoşani, Maramureş, Satu Mare și Suceava), s-au înregistrat cazuri de difterie.
O boală periculoasă
Difteria este o boală infecţioasă foarte periculoasă, cu potenţial mortal, cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae. Simptomele debutează de regulă la 2- 5 zile după expunere şi încep cu durere în gât şi febră. În cazuri severe, bacteria produce o toxină, care, în final, duce la complicaţii (probleme renale, probleme de sângerare din cauza trombocitelor sau chiar lezarea muşchiului cardiac).
Difteria se răspândeşte cu uşurinţă între oameni prin contact direct sau prin aer, prin tuse sau strănut. Dacă boala se manifestă şi se administrează tratamentul cu ser antidifteric, chiar şi în acest caz mortalitatea poate ajunge la 10%.
Difteria a fost eradicată în România în urmă cu 30 de ani. Ultimele cinci cazuri au fost înregistrate în 1989. După introducerea vaccinării antidifterice în țara noastră, în 1960, s-a înregistrat o scădere rapidă a incidenței bolii.
Chiar dacă au fost vaccinaţi când erau copii, adulţii nu mai au protecţie în prezent pentru că efectele vaccinului încetează după 10 ani.
Adrisant...greșit
Pe 12 noiembrie 2019, Ministerul Sănătăţii a solicitat Companiei Naționale „Unifarm”, aflată sub autoritatea sa, să cumpere ser antidifteric prin procedura de nevoi speciale, urmare a apariției unor focare de difterie în Ucraina.
Către seară, directorul companiei naționale, Adrian Ionel, a făcut demersuri pentru a aduce în țară dozele de vaccin antidifteric necesare. Mă rog, asta a fost intenția. Ce a ieșit până la urmă urmează să descoperiți în continuare.
Așadar, Adrian Ionel a trimis un mail, dar a introdus greșit adresa de mail a destinatarului principal.
El a tastat bucharest@mid.eu. Domeniul „mid.eu” este înregistrat, dar nu este în prezent alocat, el fiind disponibil la închiriere.
Mailul este scris într-o limbă rusă aproximativă și într-o engleză similară. Traducerea este următoarea:
„Excelența Voastră,
Vă rog să ne ajutați în următoarea problemă: trebuie să obținem rapid din țara dvs. ser antidifteric, necesar pentru a stopa posibila răspândire a bacteriei din Ucraina.
Vă solicităm acest lucru pentru că este cel mai rapid canal de a-l obține și vă mulțumim în avans.
Așteptăm răspunsul dvs. la această situație extrem de urgentă.”
Cel mai probabil, șeful Unifarm încercat să-i trimită e-mailul ambasadorului Rusiei la București, Valeri Kuzmin, pentru a cere sprijin în achiziția de vaccinuri.
În loc să tasteze adresa bucharest@mid.ru, ce aparține Ambasadei Rusiei la București, a greșit penultima literă. Pentru că, pe tastatura computerului, litera „e” este lângă „r”, Adrian Ionel a tastat trimis la adresa bucharest@mid.eu.
Mailul lui Adrian Ionel a ajuns însă la adresele secundare (carbon copy- CC), care au fost introduse corect. Este vorba de adresele ministrului Sănătății de la acea vreme, Victor Costache, a Danei Radu, mâna sa dreaptă de la Unifarm, și a uneia a treia persoane, rămasă confidențială.
Rusia, prima opțiune
Așadar, prima țară de unde s-a gândit Adrian Ionel că ar putea să cumpere vaccinul antidifteric a fost... Rusia, în ciuda faptului că îl putea achiziționa din multe țări europene. Nu de alta, dar suntem parteneri cu ele în UE.
De pildă, îl putea lua de la Sanofi Pasteur din Franța, cea mai mare companie din lume dedicată în întregime vaccinurilor. Ea produce vaccinul „ADACEL”, care are și Autorizația de punere pe piață în România nr. 9000/2016.
Norocul lui Adrian Ionel a fost că, la acea vreme, legislația referitoare la achiziția de medicamente utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale era destul de permisivă.
Ordinul ministrului Sănătății nr. 85/2013 nu prevedea obligația ca acestea să fie cumpărate dintr-o țară membră a Spațiului Economic European (SEE) și, dacă acest lucru nu este posibil, dintr-o țară terță.
Abia în data de 27 noiembrie 2019, Agenția Națională a Medicamentului (ANM) a înaintat Ministerului Sănătății un proiect de modificare a Ordinului 85/2013, fiind introduse următoarele reguli:
„Medicamentul pentru nevoi speciale trebuie să fie autorizat pentru a fi pus pe piață într-un stat din Spațiul Economic European, denumit în continuare SEE, sau într-o țară terță.
Prin excepție de la alin. (2), pentru un medicament autorizat într-o țară terță, se poate solicita emiterea unei autorizații pentru furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale, doar în cazul în care, medicamentul nu este disponibil în spațiul SEE.”
Adrian Ionel, directorul Unifarm, nu a răspuns la solicitarea Newsweek România de a da detalii suplimentare despre această situație. Cert este că mailul său nu a mai ajuns la ambasadoul Kuzmin.
La solicitarea Newsweek Romania, Ambasada Rusiei, prin vocea secretarului responsabil cu presa, Vasili Potenga, a precizat că o astfel de solicitare din partea lui Adrian Ionel, directorul Unifarm, nu a fost primită de ambasadorul Federației Ruse, Valeri Kuzmin.
