Viitoarea președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul Corina Alina Corbu (47 de ani), ascunde câțiva scheleți în dulap.
Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Rectorul Universității, profesorul universitar Mircea Dumitru, a transmis că teza va fi analizată de Comisia de Etică.
În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri".
În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției.
Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România. La 9 ani, fetița Corina Alina Corbu a plecat de-acasă, dintr-un sat din Vaslui unde nici acum, în 2019, nu există semnal pentru telefonul mobil. A parcurs rapid treptele iar timp de câțiva ani a fost omul care "a ținut în mână", din punct de vedere administrativ, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.
În 2010, la doar 38 de ani, a ajuns judecător la Înalta Curte, dar apoi a fost implicată într-un dosar penal în care mai mulți magistrați au fost acuzați de crearea unei "cooperative" care a dezvăluit unui judecător că era interceptat de procurori.
Achitată definitiv anul trecut, Corbu a ajuns șefă de secție la Înalta Curte iar luna trecută, chiar președinte al acestei instituții a cărei conducere o va prelua pe 14 septembrie. Ar fi unul dintre cei mai tineri, dacă nu chiar cel mai tânăr judecător care preia această funcție.
Zeci de pagini însușite integral
Atunci când vorbești despre teza de doctorat a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție – șefă peste cei 4.600 de judecători care activează într-un domeniu vital pentru democrație – te aștepți ca lucrarea să fie "brici", ireproșabilă. La Corbu, pare că lucrurile nu stau așa, cel puțin la capitolul formă, dacă nu și la fond.
Judecătoarea și-a susținut teza în aprilie 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, îndrumător fiind profesorul universitar Corneliu Bîrsan, cel care, între 1998 și 2013, a fost judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Tot despre activitatea CEDO a fost și lucrarea Corinei Alina Corbu: "Subiective colective în Convenția Europeană a Drepturilor Omului", publicată, tot în 2010, la Editura Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) cu titlu schimbat: "Persoanele juridice și grupurile de particulari în jurisprudența CEDO".
În cursul documentării pentru acest articol, LINX a analizat/comparat fragmente din carte, existând indicii clare că aceasta este similară cu teza: astfel, s-a găsit online rezumatul oficial al lucrării, și nici acolo nu existau menționate sursele la fragmentele identice cu cele din carte pentru care nu s-au identificat menționarea surselor.
Aflată în concediu, departe de București, Corbu a declarat, la începutul lunii august, că nu poate intra în posesia unui exemplar al tezei până la termenul la care acest material trebuia trimis la tipar și că nu deține un exemplar din carte.
I-am trimis pe mail fragmente comparative din carte, precum și rezumatul original al tezei. Inițial deschisă dialogului, Corbu nu a mai răspuns nici e-mail-urilor, nici apelurilor telefonice, nici SMS-urilor. Nu am primit răspunsuri nici de la Biroul de Presă de la Înalta Curte, nici de la Secția de Contencios, condusă de Corbu.
Vezi mai jos o galerie de exemple de plagiat.
Vezi mai jos o galerie de exemple de repetiții.
Citește dezvăluirea integrală pe site-ul LINX.
