O mână restrânsă de firmulițe de apartament cu puternice legături politice fentează legea și, chiar dacă justiția s-a pronunțat, măsurile întârzie.
Pe 11 ianuarie 2023, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au luat o decizie crucială pentru piața jocurilor de noroc, un fenomen care a căpătat o amploare anuală în România, de nu mai puțin de 2 miliarde de Euro.
Decizia judecătorilor de la începutul acestui an are o dublă semnificație atât pentru statul român cât și pentru jucători, dar și pentru câteva firmulițe de apartament care, fie măsoară corectitudinea aparatelor de păcănele, fie dețin astfel de aparate.
Citește și: Judecătoarea începătoare care a speriat Europa i-a iertat pe frații Micula de 1,4 miliarde lei
Un singur aparat de jocuri de noroc (cunoscut sub numele de păcănele) poate produce un profit curat pe lună frumușel, în cazul în care vorbim de profitul legal. Nimeni nu știe însă cât de mare este evaziunea fiscală, pentru că o parte din aparate nu sunt verificate temeinic de companii care au obligația să facă asta.
Citește și: EXCLUSIV Cum a fost albit consilierul ASF filmat când le cerea favoruri bulgarilor de la Euroins
Miza financiară a făcut ca în jurul acestor afaceri să roiască clanuri interlope, pentru că reglementarea șchioapătă. Astfel se deschide calea pentru spălări masive de bani din diverse activități ilegale - de la trafic de persoane și droguri la proxenetism și cămătărie.
Riscurile unor accidente tehnice, inclusiv electrocutare, sunt mari din cauză că aparatele nu sunt verificate corect.
Înalta Curte face lumină
Un aparat de „păcănele” trebuie să fie controlat tehnic periodic de către un organism de evaluare a conformității pentru ca autoritățile să fie sigure că toate pericolele de mai sus sunt complet eliminate.
Un astfel de organism de evaluare a conformității poate să fie orice SRL care obține certificarea unor instituții ale statului român de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) până la Asociația de Acreditare din România (RENAR).
Aproape jumătate din piața pentru verificarea „păcănelelor” este controlată de trei SRL-uri, care nu au dreptul să măsoare aceste aparate de joc pentru că nu dețin acreditarea în domeniul în care își desfășoară activitatea. Și totuși o fac cu complicitatea chiar a unor oameni din ONJN și de la vârful RENAR.
ONJN, instituție înființată în urmă cu un deceniu ca să monitorizeze piața jocurilor de noroc, a emis în iunie 2021 un ordin (86/2021), ca să clarifice eventualele aspecte ce țin de acreditarea companiilor care efectuează verificările tehnice.
Un act normativ clar
A fost emis acest act normativ chiar dacă în legea specifică a jocurilor de noroc apărută încă din 2016 era prevazută acreditarea, lucru confirmat inclusiv de decizia ÎCCJ de la începutul acestui an:
„Referitor la susţinerea reclamantei că, prin adoptarea ordinului contestat, se încalcă regulile constituţionale privind dreptul de proprietate şi dreptul la desfăşurarea unei activităţi economice (art.44 şi 45 din Constituţia României), instanţa constată că nu Ordinul nr.86/2021 a prevăzut în sarcina organismelor de evaluare obligaţia acreditării, ci aceasta a fost prevăzută încă din 2016, în cuprinsul Normelor metodologice.
Astfel, obligaţia deţinerii acreditării este prevăzută de art.149 din Normele metodologice de punere în aplicare a O.U.G.77/2009, adoptată în 2016, aşa cum s-a arătat mai sus.
Interpretarea reclamantei că actul normativ care reglementează domeniul jocurilor de noroc permitea utilizarea acreditării obţinută în orice alt domeniu, este eronată.
De altfel, este mai mult decât elocvent exemplul invocat de pârât privind imposibilitatea ca o companie care deţine acreditarea în domeniul sanitar (pentru verificarea conformităţii unor aparate sau instalaţii) să poată utiliza acreditarea şi în domeniul jocurilor de noroc (pentru verificarea maşinilor, instalaţiilor, și dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc şi a altor mijloace de joc) şi invers, fiind evident că acreditarea trebuie să fie acordată pe un anumit domeniu şi utilizată în acel domeniu de activitate.".
Practic, cea mai importantă instanță juridică reconfirmă legislația în piață impunându-le acestor companii să aibă un ISO specific pieței jocurilor de noroc, și nu unul din cu totul alte domenii.
Într-an act neprevăzut de curaj, în septembrie 2021, ONJN le suspendase activitatea celor trei firme, Regio Metro Cert, Metron Serv și BBSC Comunications Systems, pe motiv că nu aveau acreditările respective.
ONJN a revenit apoi, la nici o săptămână, asupra propriei măsuri, revocând suspendarea lor.
Presiuni politice
”Au fost presiuni mari pentru ca să fie ridicată această suspendare, inclusiv amenințări cu plângeri penale la DNA plus o campanie mediatică susținută prin care am fost puși la zid că nu susținem interesele investitorilor autohtoni”,susțin surse din ONJN care acuză faptul că în spatele acestor presiuni a stat și fosta șefă a instituției Odeta Nestor, dar și un fost demnitar din cabinetul Dăncilă.
Relația dintre cei doi foști demnitari și afacerea Regio Metro Cert poate fi rezumată astfel:
Odeta Cristinela Nestor, 44 de ani
A fost președintele ONJN din 2013 până în anul 2017, funcție asimilată cu demnitatea de secretar de stat. După ce i-a expirat mandatul, Odeta Nestor a fost cooptată, prin interpuși, în grupul Metroreal/Regio Metro Cert, condus din umbră de Remus Voinea, condamnat cu executare pentru trafic de țigări, care câștigă milioane de euro din contractele pentru expertizarea tehnică a companiilor de jocuri de noroc - piață supravegheată de ONJN.
De altfel, Odeta Nestor este unul dintre personajele influente din această industrie având afaceri diverse, fiind și președinta unei organizații, AOJND, asociația organizatorilor de jocuri de noroc online, pe care, spun sursele noastre, o folosește pentru a-și deservi propriile interese.
Florea “Ică” Voinea, 67 de ani, fost senator PSD. A fost consilierul principal al premierului Viorica Dăncilă. La finalul anului 2016, după ce Ică Voinea își termină mandatul de senator este angajat de compania Metroreal, afacere patronată de rudele sale din Craiova care dețin și Regio Metro Cert.
Concomitent, Voinea devine și consilier al Asociației Române de Acreditare - Renar, instituția care face jocurile pe piața analizelor tehnice și aparatelor de măsură.
Conducerea ONJN a făcut o plângere penală apoi împotriva lui Tudor Șimota, secretar general al instituției la acel moment și vechi camarad al Odetei Nestor. Acuzația? Intervenise în favoarea celeleilalte companii, Metron Serv, susținând că suspendarea activității sale în piața jocurilor de noroc fusese nelegală.
O scamatorie pe buza legii
Cele trei firmulițe, a căror sarcină este să se asigure că toate păcănelele funcționează legal, fac o mică scamatorie extrem de profitabilă pentru ele. Nu și pentru bugetul de stat și pentru igiena pieței jocurilor de noroc și sănătatea jucătorilor.
Fiecare dintre cele trei are acreditare ISO din orice alt domeniu, mai puțin cel al jocurilor de noroc. Unul are pentru măsurarea cazanelor sub presiune, altul pentru radare, însă nici unul pentru jocurile de noroc, care este greu de obținut, foarte costisitor și are nevoie de o reînnoire anuală.
Altfel, cu acreditarea pentru jocuri de noroc ai putea certifica cabinete medicale unde se recoltează sânge și fiecare piață specifică s-ar confrunta cu o harababură de nedescris.
Cele trei SRL-uri controlează și cântarele din vămi, containerele din port și terminalele de petrol.
ONJN sancționează blând, foarte blând
Diferendul dintre cele trei SRL-uri și ONJN a ajuns mai întâi la Curtea de Apel Galați care le-a dat peste nas acestora. Ulterior, judecătorii ICCJ au menținut decizia magistraților gălățeni.
Din păcate, la mai bine de două luni de la decizia celei mai importante instanțe de judecată din România, ONJN se poartă tot cu mănuși cu cele trei firme agreate.
Una dintre acestea a fost prinsă recent de ONJN că a măsluit un aparat de păcănele însă a fost sancționată de ONJN blând, foarte blând, așa cum rezultă din actul de control intrat în posesia Newsweek România:
„Metron Serv SRL, organism de evaluare a conformității ce deține Licența clasa a ll-a (...) valabilă până la 28.02.2030, a încălcat prevederile art. 150 alin. (3) lit. a) din Anexa 1a HO 111/2016, conform căruia sunt interzise fapta organismului de evaluare a conformității, de a elibera mărci de verificare, etichete de tip ori sigilii, orice alte documente sau înscrisuri, fără efectuarea verificărilor prevăzute de normele legale în vigoare.
Din cele prezentate, rezultă faptul că, organismul de evaluare a emis în mod formal documentele de verificare tehnică pentru mijlocul de joc cu seria (…), fără a efectua verificările în fapt cu privire la respectarea tuturor condiților tehnice; în acest sens, nefiind verificată înregistrarea valorilor creditate de către contorul mecanic în poziția IN”.
O suspendare minimă
Cu toate că ar fi trebuie să-i revoce licența, ONJN alege să i-o suspende o lună de zile.
Acesta nu este singurul caz în care SRL-urile, care ar trebui să ofere statului garanția că nu se umblă în nici un fel la aparatele de păcănele, își ratează complet misiunea.
RMC a fost sancționată la o locație din Constanța când s-au găsit neconcordanțe între actele emise și situația echipamentelor din locație. În acel caz comitetul de supraveghere al ONJN nu a fost anunțat de către departamentul de control cum era normal, cererea de suspendare sau revocare a licenței fiind măsura complementară care se impunea în legislație în astfel de cazuri.
Newsweek România a intrat în posesia unor fotografii care arată că sigiliile aplicate de Metron Serv și de alt SRL din cele trei, RMC, sunt puse pe aparatele de jocuri de noroc într-o manieră ce le permite celor care le operează să aibă acces oricând și în mod ilegal la buna funcționare a acestora.
Piață blocată chiar de stat
Cele trei SRL-uri au mai primit o mână de ajutor din partea instituțiilor care ar fi trebuit să le sancționeze pentru că nu respectă legislația, așa cum se stipulează în decizia ÎCCJ de la începutul acestui an.
ONJN pe mână cu RENAR au blocat literalmente piața pentru jucătorii noi. Cum?
Prin instituirea unui așa zis protocol între cele două instituții în 2019 care ar avea menirea să creioneze implementarea legislației europene în domeniu.
De atunci până în 2021 când a fost emis, peste noapte, un ordin de clarificare, RENAR a vrut în regim de urgență să facă schema de acreditare impunând anumite reglementări neclare și condiții restrictive care duceau la un dublu standard, controlând cine poate lua sau nu acreditarea. În final, doar firmele “agreate” având posibilitatea să treacă acest pas.
De atunci și până astăzi tot lucrează la acest protocol, iar jucătorii noi care vor să intre pe piață nu o pot face decât apelând la ONJN și RENAR fără să mai aibă posibilitatea, ca până în 2019, să se certifice la o instituție de profil europeană pentru ca apoi să vină să opereze în România.
Comentarii 0