Cum să furi 10 milioane de euro de la UE. Rețeta Vlasov - Dimitriu

DE Cătălin Prisacariu | Actualizat: 01.10.2020 - 15:08

Fondurile POSDRU de care a beneficiat Camera de Comerț și Industrie București sub conducerea lui Sorin Dimitriu s-au cheltuit după rețeta patentată de fostul lider al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Vlasov: documente fictive, costuri exagerate, achiziții de lux.

SHARE

Sumele sunt uriașe, 18 proiecte administrate de CCIB și finanțate de UE cu peste 30 de milioane de euro. Cel puțin 10 milioane de euro s-au cheltuit ilegal, arată Curtea de Conturi și DNA. La câțiva ani de la finalizarea proiectelor, efectele acestora s-au putut măsura doar în ani de închisoare: Sorin Dimitriu a primit deja o condamnare definitivă (în septembrie 2019, când a și părăsit conducerea CCIB) și așteaptă sentința în al doilea.

Mercedes cu opționale prin POSDRU

În raportul Curții de Conturi pe 2012 referitor la cheltuirea banilor publici de către instituții de stat, auditorii notează că “în cazul proiectului <Dezvoltarea competențelor manageriale și antreprenoriale în vederea creșterii competitivității și valorificării oportunităților de afaceri> s-a constatat achiziţia în sistem de leasing a unui autoturism Mercedes Benz fără respectarea principiului unui management financiar riguros sau a cerinţei de eligibilitate prevăzută de ghidul solicitantului de a se asigura utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-rezultate. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 28 de luni pentru o valoare totală de 42 mii euro, din care 31 mii euro reprezintă ratele de leasing. În plus, prin contractul de leasing au fost prevăzute dotări opționale în valoare de 3 mii euro, reprezentând sistem asistență parcare, scaune față încălzite, volan și schimbător de viteze în piele, pachet de iluminare interioară, care nu sunt necesare raportat la activitățile proiectului şi nu respectă principiul unui management financiar riguros, prin utilizarea eficientă a fondurilor acordate prin proiect.”

Proiectul „Dezvoltarea competențelor manageriale și antreprenoriale în vederea creșterii competitivității și valorificării oportunităților de afaceri” a costat peste 17 milioane de lei, din care 15,7 milioane de lei direct de la UE.

Achiziția i-a aparținut unuia din partenerii din proiect, Universitatea “Titu Maiorescu” (UTM) din București. Evident, cu buna știință și aprobare a beneficiarului proiectului, Camera de Comerț și Industrie București (CCIB).

UTM a refuzat orice comentariu pe această temă, în ciuda cererilor repetate ale reporterilor.

Universitatea "Titu Maiorescu" București/FOTO: facebook.com

Consiliere de business de 15.400 lei/întreprinzător

Potrivit unor anunțuri făcute publice de către Asociația “Centrul Român de Inițiative” (alt partener în proiect), “Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea culturii antreprenoriale în vederea creșterii abilității persoanelor de a materializa ideile de afaceri, prin activități orientate către crearea unei structuri care să ofere servicii complexe de asistență întreprinzătorilor, astfel încât sectorul IMM să genereze un număr crescut de afaceri” iar “grupul țintă vizat în cadrul proiectului este format din 200 întreprinzători (proprietari/administratori ai unor IMM-uri) asistați pentru creșterea competitivității companiilor pe care le conduc; 100 întreprinzători asistați pentru identificarea de parteneri; 400 de manageri consiliați pentru creșterea eficienței organizaționale și 400 de potențiali întreprinzători care doresc să inițieze o afacere independentă.”

La un calcul simplu, reiese că fiecare din cele 1.100 de persoane din grupul țintă a primit consiliere de peste 15.400 de lei.

30 de milioane de euro de la UE în doi ani

În nici doi ani (2010 – 2011), Camerei de Comerț și Industrie București i s-au aprobat nu mai puțin de 18 proiecte cu finanțare prin POSDRU. CCIB a obținut, astfel, peste 142 de milioane de lei, adică peste 35 de milioane de euro, din care peste 30 de milioane de euro au reprezentat finanțare nerambursabilă direct de la Uniunea Europeană.

În octombrie 2014, DNA a emis un comunicat de presă extins în care anunța definitivarea unei anchete penale soldate cu trimiterea în judecată a următorilor: “DIMITRIU SORIN-PETRE, președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, trei infracţiuni de abuz în serviciu, infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave), MIHUŢ GABRIEL-DAN, director general în cadrul CCIB (...), DUMITRIU GABRIELA, consilier al preşedintelui CCIB (...), VASILESCU LAURENŢIA, director economic al CCIB (...)”.

Sediul central al DNA/FOTO: stiri.tvr.ro

Angajații, șantajați să “sponsorizeze” CCIB

Acuzațiile DNA împotriva persoanelor din conducerea Camerei de Comerț și Industrie București vizau constituirea unei întregi rețele de fraudare a banilor europeni prin aparenta implementare a proiectelor, după cum arată procurorii în rechizitoriul trimis în instanță:

“Inculpaţii Dimitriu Sorin-Petre, președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Mihuţ Gabriel-Dan, director general şi Dumitriu Gabriela, consilier al președintelui CCIB, au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar pe de altă parte, spolierea angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obținute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise <sponsorizări> către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite după bunul plac, de către conducerea CCIB.

Faptele care au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză au fost săvârșite în perioada 2010-2012, în contextul derulării, la CCIB, a unor proiecte finanțate din bugetul Fondului Social European (FSE) în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaților Camerei, prin semnarea de acte adiționale la contratele individuale de muncă. Angajații urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei, pentru care primeau salariu și, în plus față de aceasta, urmau să presteze diferite activități în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remunerație în funcție de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajați ai instituției, 48 de angajați desfășurau activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene.

În fapt, conducerea CCIB a pus în aplicare o formă mascată de a obține bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaților, prin determinarea acestora să semneze niște contracte tip <sponsorizare>.

Prin urmare, fiecare dintre angajații implicați în implementarea proiectelor trebuia să semneze lunar, la primirea drepturilor salariale, un contract de sponsorizare, conform căruia între 30% și 70% din veniturile salariale, inclusiv cele provenite din fonduri europene, erau transferate, cu titlu de <sponsorizare>, către CCIB.”

 

Sorin Dimitriu/FOTO: facebook.com

Cei trei care au rupt cercul tăcerii

Mecanismul de furt s-a gripat din cauza a trei angajați care nu acceptat schema șefilor Camerei, mai arată DNA:

“În acest fel, folosindu-se de autoritatea funcției, inculpatul Dimitriu Sorin Petre și inculpatul Mihuț Gabriel-Dan, cu ajutorul inculpatei Dumitriu Gabriela au pus angajații CCIB în fața faptului împlinit, și anume acela de a semna contracte de sponsorizare la primirea salariului în numerar, ceea ce nu reprezenta în vreun fel exprimarea voinței libere a acestora. În realitate, angajaţii primeau doar diferența dintre suma menționată în statele de salarii și cea menționată în contractele de sponsorizare și o chitanță cu suma reținută.

În plus, autoritatea inculpaților prin prisma funcțiilor deținute s-a manifestat prin inducerea, în rândul angajaților, a ideii că participă la implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene doar persoanele care se supun dispoziţiei de a li se reţine bani din salariu sub forma sponsorizării, iar cei care refuză vor suporta consecința desfacerii contractului de muncă.

Trei angajaţi, părți vătămate în cauză, au solicitat direct inculpaţilor Dumitriu Gabriela, Dimitriu Sorin-Petre și Mihuț Gabriel-Dan, plata sumei ce reprezintă drepturile salariale corespunzătoare muncii prestate, fără rețineri pentru sponsorizare. Într-o primă fază, celor trei le-au fost reduse orele de lucru în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, ulterior fiind excluşi din grila de personal pe proiecte și, la scurt timp, concediaţi în mod discreționar. Demersurile pentru concedierea abuzivă a părților vătămate au fost efectuate de inculpații Dimitriu Sorin-Petre și Mihuț Dan Gabriel.”

Vlasov de la CCIR a încasat ca avocat de la CCIB

Doar de la angajați, la cei care conduceau Camera de Comerț și Industrie București a ajuns aproape un milion de euro din banii POSDRU, a arătat DNA: “În perioada septembrie 2010 – martie 2012, CCIB a încasat sponsorizări în valoare de 4.015.334,42 lei din care 43.373,07 lei de la persoane juridice și 3.970.741 lei de la persoane fizice, în principal angajați.
Banii astfel obținuți erau folosiți de Dimitriu Sorin-Petre și Mihuţ Gabriel-Dan nu pentru sponsorizări, ci pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia dețineau controlul.

Deşi, teoretic, sumele respective ar fi trebuit să fie destinate unor acte de sponsorizare pentru activităţi culturale, artistice sau sportive, inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistență juridică cu un onorariu exorbitant. În acest fel, o sumă egală cu salariile a aproape 50 de angajați în decurs de o lună era pusă la dispoziția lui Mihail Vlasov, fără o justificare pertinentă din punct de vedere juridic și economic, în condiţiile în care CCIB avea un departament juridic. Astfel, în luna decembrie 2010, suma încasată din sponsorizări de la angajați a fost de 209.065 lei, iar din această sumă, 110.000 lei au fost depuși într-un cont bancar cu explicația <încasări diverse>. Din acest cont, în data de 16.12.2010 a fost virată suma de 107.492,50 lei către Cabinetul de avocat Mihail M. Vlasov.

Mihai Vlasov/FOTO: digi24.ro

În plus, pentru două proiecte finanţate din fonduri europene, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a prezentat declarații false, în baza cărora a obţinut finanţările. Astfel, la data de 30.07.2009, pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/48675 – <Formarea profesională în vederea obținerii calificărilor de electrician în construcții și electrician de întreținere și reparații ELECTRIFORM>, în cuantum de 1.709.475,60 lei, inculpatul Dimitriu Sorin Petre, în calitate de reprezentant al CCIB, a semnat și a depus <declarația de eligibilitate>, act care nu atesta situația financiară reală a instituției, în sensul că înregistra datorii la bugetul de stat și, în lipsa căreia, proiectul nu s-ar fi calificat în etapa următoare.

La semnarea contractului de finanțare pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/53934 – <Calificarea și orientarea profesională a angajaților din industria panificației>, în cuantum de 1.480.002 lei, inculpata Vasilescu Laurenția, cu intenție nu a respectat obligația contractuală de a se abține în situația în care CCIB înregistra datorii către bugetul de stat, condiție eliminatorie în etapa de contractare. Practic, inculpata a ascuns datoriile în sumă de 1.010.397 lei pe care instituția le avea către bugetul de stat, pentru că evidențierea acestora ar fi dus la neacordarea finanțării.”

CCIB și-a ascuns datoriile la stat

În august 2017, Direcția Națională Anticorupție a trimis un nou dosar în judecată. Inculpații, aproape aceiași ca în primul dosar, plus “CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI”, erau acuzați de procurori de săvârșirea infracțiunilor de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.”

De data aceasta, DNA și-a extins cercetarea și la modalitatea de aprobare a proiectelor POSDRU: “Începând cu anul 2008, inculpații Dimitriu Sorin-Petre, Mihuț Gabriel-Dan și Vasilescu Laurenția, în calitățile menționate anterior, împreună cu alți factori de decizie din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, au decis accesarea și implementarea mai multor proiecte cu finanțare nerambursabilă, provenite din fondurile Uniunii Europene și de la bugetul de stat, aceasta, atât pentru susținerea activității curente, plății salariilor curente ale angajaților sau achitării altor datorii către bugetul de stat sau furnizori cât și pentru obținerea unor avantaje financiare nerambursabile.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că scopul inculpaților nu a fost doar acela de a derula proiectele europene și de a beneficia de potențialele câștiguri financiare pentru entitate ori pentru angajații acesteia, ci și de a frauda fondurile obținute, prin utilizarea acestora în alte destinații decât cele pentru care au fost alocate, în funcție de anumite necesități ale CCIB.

De asemenea, anumite proiecte au fost accesate de către inculpați, fără îndeplinirea condițiilor de eligibilitate (existența unor datorii la bugetul de stat), sens în care, pentru accesarea acestora, în mai multe situații, au fost depuse la autoritatea de management mai multe documente false, ce conțineau date neconforme cu realitatea.

Ca urmarea a acestor demersuri, în perioada 2008-2012, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a decontat în cadrul proiectelor POSDRU către Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București suma totală de 48.790.143,47 de lei.”

Paguba: 48,7 milioane de lei

Peste zece milioane de euro este suma care ar trebui returnată către stat, mai arată Direcția Naționale Anticorupție: “După transferul sumelor în contul curent al CCIB, inculpații au dispus, în mod repetat, utilizarea banilor în alte scopuri (destinații) decât cele ale proiectelor, sumele fiind folosite pentru plata unor obligații restante la bugetul de stat, plata unor facturi restante, ori plata salariilor angajaților, altele decât cele afectate proiectelor.

Sistemul de fraudare creat, de tip <suveică>, s-a perpetuat în timp, pe măsură ce se reușea accesarea unui anume proiect și, implicit, obținerea pre-finanțării, aceasta fiind folosită fie pentru plata unor debite curente ale CCIB, fie pentru acoperirea unor conturi de pre-finanțare din care deja sumele fuseseră utilizate în alte scopuri. (...)
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu suma de 48.790.143,47 de lei.”

Vlasov, condamnat la închisoare în alte dosare

Fostul șef al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov, beneficiarul a o parte din fondurile sustrase din proiectele POSDRU de către grupul de la Camera de Comerț și Industrie București, a fost deja condamnat definitiv în două dosare distincte, fără legătură cu proiectele europene. Faptele lui Vlasov au fost de luare de mită (pentru a rezolva un conflict comercial la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț), respectiv de dare de mită (numirea unui deputat ca arbitru la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț în schimbul promovării unui proiect de lege favorabil Camerei de Comerț). El a executat doi ani și trei luni de închisoare la Penitenciarul Vaslui și a fost eliberat condiționat.

În ciuda faptului că fusese trimis în judecată de către DNA în două dosare (într-unul, încă din 2014), Sorin Dimitriu a continuat să fie președinte al Camerei de Comerț și Industrie București până în toamna lui 2019. În septembrie 2019, Dimitriu a fost condamnat definitiv la doi ani și opt luni cu suspendare în primul dosar de Curtea de Apel București. În al doilea dosar, o sentință definitivă este încă așteptată, dar Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță la trei ani și patru luni de închisoare pe 20 ianuarie 2020.

Sorin Dimitriu a declinat toate invitațiile de a furniza un punct de vedere pentru acest articol.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Newsweek Romania în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.