Bonus la Protecția Consumatorului: „curs“ în Singapore pentru fosta soție a lui Cazemir Ionescu

10.000 euro. Atât a plătit Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pentru ca secretarul general al instituției, Mihaela Irina Ionescu, să se școlească în Singapore. Ilegal, însă, conform unui raport de audit.

Tot pe banii statului, Mihaela Ionescu s-a plimbat și prin țară și a pus Protecția Consumatorilor să-i plătească carburantul, în valoare de 18.400 lei. Suma este echivalentul a peste trei tone de motorină. În total, paguba adusă statului este de aproximativ 18.000 euro, bani colectați de stat din taxele și impozitele plătite de cetățeni.

Mihaela Irina Ionescu este fosta soție a lui Cazemir Ionescu, unul dintre cei mai controversați membri ai Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și inculpat în dosarul „Mineriadei“. Și el primește lunar 3.000 de lei de la stat pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, deși are o vilă în Snagov.

Turistă în Singapore

Secretarul general al ANPC, Mihaela Ionescu, a cerut 44.571 lei, adică în jur de 10.000 euro, pentru a pleca în Singapore. Motivul oficial: efectuarea unui curs pentru înalți funcționari publici.

Conform unui raport de audit financiar al Curții de Conturi, cheltuirea banilor s-a făcut „fără bază legală, generată de deplasarea secretarului general al ANPC în Singapore, în vederea efectuării unui curs care nu corespunde priorităților în domeniul organizării și derulării programelor de formare destinate înalților funcționari publici“.

RELAȚII Cazemir Ionescu i-a fost șef Irinei Mihaela Ionescu, secretar general ANPC, instituție condusă de către Horia Constantinescu. Secretarul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului nu a fost în stare să ofere date despre studii de 10.000 de euro în Singapore - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Prin urmare, Mihaelei Ionescu i s-a solicitat să restituie integral suma cheltuită ilegal, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de întârziere în cuatum de 9.766 lei. Adică puțin peste 2.000 euro.

Trei tone de motorină în două luni

Pe lângă excursia din Singapore, Mihaela Ionescu s-a plimbat și prin țară. De exemplu, a făcut decontări pentru deplasări interne fără să prezinte documente care să justifice efectuarea deplasărilor, așa cum s-a menționat în raportul nr. 4584/15.06.2018 al instituției.

Astfel, s-a constatat că Ionescu trebuie să plătească 4.295 lei prejudiciu rezultat din extinderea cercetărilor, 1.572 lei prejudiciu, 1.213 lei dobânzi și penalizări. Întreaga sumă este echivalentul a 1.500 euro.

Mihaela Ionescu conduce un SUV Mercedes. Mașina de lux nu apare în declarația de avere, însă secretarul general al ANPC a efectuat cheltuieli nejustificate „reprezentând contravaloarea consumului de carburant, fără a avea la bază documente justificative legal întocmite și prezentate așa cum s-a reținut în Raportul nr. 4639/15.06.2018“.

Curtea de Conturi a constatat că Ionescu a folosit necorespunzător nu mai puțin de 336 de Bonuri Valorice pentru Carburant Auto în valoare de 16.800 lei (pentru auto B 717 WPC) și alte 32 de bonuri valorice în cuantum de 1.600 lei (pentru auto B 77 WPP), în perioada noiembrie – decembrie 2016.

Valoarea cumulată a bonurilor este de 18.400 lei. La un calcul simplu, rezultă că de acești bani a achiziționat nu mai puțin 3.066 litri de motorină, adică puțin peste trei tone. În doar două luni.  

18.000 de euro de recuperat din salariu

Conform rapoartelor de control, Mihaela Ionescu a prejudiciat instituția la care deține funcția de secretar general cu nu mai puțin 83,642 lei, adică echivalentul a 18.000 euro.

„Suma stabilită (…) se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin doamnei Mihaela Irina Ionescu, ratele neputând fi mai mari de o treime din salariul net lunar, fără a putea depăși, împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea aceasta, jumătate din salariul respectiv“.

În cazul în care banii nu vor fi recuperați în termen de trei ani, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este obligată să se adreseze executorului judecătoresc. Decizia de imputare a banilor a fost semnată de Marius Pârvu, fostul președinte al ANPC.

Contactată de Newsweek România, Mihaela Ionescu a refuzat să facă orice comentariu. „Ce treabă am eu? Nu sunt nici președintele instituției, nici vicepreședinte. Dacă aveți întrebări, avem biroul de presă. Vă mulțumesc“, a răspuns Ionescu.

Grapini i-a dat aripi

Mihaela Ionescu și-a început cariera la firma Audio Optica SRL, apoi a trecut ca avocat stagiar la Casa de avocatură „Tănăsescu și Asociații“. În 2006, a devenit avocat definitiv și asistent universitar la Facultatea de Administrație Publică, Drept Civil, din cadrul Universității „Nicolae Titulescu“.

Ulterior, a lucrat ca jurist la mai multe companii private la care era asociată. Până în mai 2013, când și-a depus prima declarație de avere în calitate de consilier personal al Mariei Grapini, care pe atunci era ministru delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

Conform declarației de avere de atunci, Mihaela Ionescu împreună cu Cazemir Ionescu aveau două terenuri în Snagov (de 608 mp, respectiv 225 mp), plus o vilă de 300 mp. A mai declarat un Volvo din 2003, bijuterii de 6.000 de euro, dar și două credite de 346.000 de euro.

În mandatul de ministru al Mariei Grapini, tânăra Mihaela Ionescu a trecut de pe funcția de consilier personal pe cea de consilier juridic principal, poziție pe care a stat în perioada octombrie – noiembrie 2013. Ulterior, a preluat funcția de secretar general al Departamentului pentru IMM.

A stat până în martie 2014, când a primit funcția de director al Direcției Juridice. Și pe această funcție a stat doar o lună de zile, apoi s-a dus pe funcția secretar general al ANPC, pe care o deține până în zilele noastre. 

După preluarea funcției de secretar general al ANPC, Mihaelei Ionescu i-au dispărut bijuteriile din declarația de avere. Între timp, Cazemir Ionescu a fost numit membru în Colegiul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității.

O altă neconcordanță apare în declarația de avere depusă în anul 2017. De această dată, a dispărut terenul de 608 mp. Nici de această dată, nu a menționat ce s-a întâmplat cu terenul sau către cine a fost înstrăinat.

Bătaie pe aurul second hand

În cadrul ANPC funcționează Direcția Metale Prețioase, Pietre Prețioase și Proces Kimberley (DMPPPPK) care se ocupă cu certificarea metalelor prețioase. Fără avizul emis de această direcție, nu se pot comercializa metale prețioase pe piața românească.

Direcția a fost condusă, până anul trecut, de Constantin Ragea care, în arhivele Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, apare ca titular al dosarului nr. SIE 54297: „Domnia sa a fost urmărit în anul 1988, deoarece în calitatea sa de reprezentant comercial al ICE (Întreprinderea de Comerț Exterior - n.r.) Confex, a stabilit relații cu cetățenii străini în afara cadrului oficial, despre care nu a informat și a încercat să le ascundă“. Pe baza acestui raport, CNSAS a stabilit că nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității.

În urmă cu aproximativ un an, i s-a solicitat de către conducerea ANPC să emită o circulară prin care să se interzică marcarea de către direcție a aurului second-hand, astfel încât casele de amanet să nu își mai poată vinde bijuteriile primite gaj.

Contactat de Newsweek România, fostul director Constantin Ragea nu a vrut să facă vreo declarație sau să își prezente punctul de vedere. Dar site-ul dezvaluiri.ro a publicat o discuție între Ragea și un agent economic în care spune că el nu putea schimba procedura internă pentru că nu avea bază legală.

„Eu nu am fost de acord cu toate modificările pe care le dorea în sensul acesta noul director Lucian Constantinescu, nu știu pe ce bază legală le-a dat, eu consider că nu are bază legală. Sunt mulți cei care au dat în judecată (ANPC – n.r.) pentru aceste decizii“, a spus Ragea.

Constantinescu, fiu de comerciant de bijuterii

În locul lui Ragea, pe funcția de director al Direcției de Metale Prețioase a fost uns Lucian Constantinescu, fiul constănțeanului Mihai Constantinescu, cel care deține brandul Firesc și site-ul diamante.ro.

Se întâmpla în noiembrie 2018. Înainte de a prelua funcția publică, pentru a nu fi în stare de incompatibilitate, Constantinescu Jr. a renunțat la părțile sociale și și-a dat demisia din funcția de director al firmelor controlate de tatăl său.

TURISM Singapore este o destinație spectaculoasă, dar nu neapărat din punct de vedere academic

Ulterior, a fost luat sub aripa protectoare a secretarului general al ANPC, Mihaela Ionescu, arată surse din instituție.

Odată emis controversatul ordin, agenții economici au făcut plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Aceștia l-au reclamat pe Lucian Constantinescu pentru „refuzul nejustificat și nelegal de aplicare pe bijuterii recondiționate a mărcii de stat“.

Cazemir Ionescu, navetist de Snagov

Controversatul caracalean Cazemir Ionescu primește un spor la salariu de 3.000 de lei pe lună pentru cazare, de la Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, deși în declarația de avere a menționat că deține împreună cu fosta soție, Mihaela Irina Ionescu, o vilă de 300 mp în Snagov, localitate de lux aflată la marginea Bucureștiului.

Membrii Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității primesc lunar bani de la stat, pentru cheltuielile cu cazarea, în cazul în care nu dețin o locuință în București. Suma variază între 3.000 și 3.300 lei pentru fiecare persoană în parte.

Pe lângă acești bani, li se mai decontează și transportul. Pentru confortul lui Cazemir Ionescu, CNSAS i-a dat câte 3.000 de lei lunar, în perioada iulie 2018 – iunie 2019. Acesta nu a mai cerut bani și pentru transport.

Conform ultimei declarații de avere, din mai 2019, Cazemir Ionescu a câștigat într-un an, ca membru al Colegiului CNSAS, 106.300 de lei, adică circa 8.850 de lei lunar (aproximativ 1.900 de euro). La acești bani se adaugă un venit anual de 43.456 de lei, din pensie.

„Cât mă mai țineau balamalele și eram și eu în putere, făceam naveta, dar este o navetă de peste 70 de kilometri și, după cum știți, între timp nu se mai poate circula pe DN1, pe porțiunea aceea.

Și făceam și câte trei ore pe drum. Noi lucrăm zilnic, eu am mers și azi la CNSAS, deși n-am nici birou. Suma aceasta este pentru chirie, iar tot ce cheltuim suplimentar pentru casă suntem obligați să suportăm din banii noștri“, a declarat Cazemir Ionescu pentru Newsweek România, în urmă cu aproximativ o lună de zile.

Inculpat în dosarul „Mineriada“

Cazemir Ionescu susține că a ajuns inculpat „destul de simplu și confuz“: „Procurorii m-au acuzat inițial de apartenență la grupul de putere.

Și, după ce au aflat mult mai multe lucruri decât cele pe care le-am discutat acum, au renunțat la acuzația de apartenență la grupul de putere. Am o nouă acuzare, de aderare.

Am aderat la mișcare. Ionescu a aderat pentru că există doi-trei martori care l-au văzut la Sala Dalles printre mineri. E adevărat.

Numai că ceea ce nu s-a verificat și o să cer în instanță sunt casetele de la SRI. Acolo se vede clar că eu veneam cu mașina, mă ciocnisem de coloana lor. Nu am putut să merg mai departe pe lângă Sala Dalles“.

Deși este inculpat în dosar, Cazemir pare că se consideră o victimă a procurorilor. El a explicat că, în timpul Mineriadei, minerii se îndreptau către Ambasada SUA și atunci a ales între a se expune și salva o situație care i s-a părut foarte „importantă din punct de vedere național“.

„Ei (minerii - n.r.) au avansat în dreptul Hotelului Inter. M-am recomandat, m-au recunoscut și le-am tras o minciună:  «Urgent, domnul Iliescu vă cheamă la Guvern, acum!».

Nu știam ce să le spun. Spre surprinderea mea, minerii, care funcționează militărește, au transmis din om în om și în 30 de secunde s-au întors la 180 de grade.

Sigur că nu puteam să le spun că i-am păcălit. M-am dus la Iliescu și i-am spus că le-am tras o păcăleală și să le confirme că i-a chemat. Iliescu era foarte supărat, a refuzat. Petre Roman a refuzat și el“, a spus Ionescu.