Republica Moldova găzduieşte joi, 1 iunie, cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), la care sunt invitaţi să participe aproximativ 50 de preşedinţi, prim-miniştri şi înalţi oficiali europeni.
Summitul are loc la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, situat la aproximativ 35 de kilometri distanţă de Chişinău, relatează Agerpres, citând Moldpres.
Conform agendei prezentate de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chişinău, Daniel Vodă, la ora 10.00, delegaţiile oficiale participante la eveniment vor fi întâmpinate la Castel Mimi de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Procedura va dura circa două ore.
Citește și: Misiune UE pentru susținerea Republicii Moldova împotriva amenințărilor hibride. Măsurile luate
Ceremonia oficială de începere a evenimentului va avea loc la ora 12.00 şi va dura aproximativ 30 de minute. Ulterior, liderii vor face o fotografie comună. Programul va continua cu şedinţele grupurilor de lucru în cadrul cărora vor fi discutate subiecte legate de securitate, energie şi conectivitate.
După-amiaza zilei va fi rezervată întâlnirilor bilaterale dintre liderii prezenţi la eveniment. La ora 17.00, este programată o conferinţă de presă susţinută de şefa statului, Maia Sandu, şi de lideri europeni.
Comunitatea politică europeană este o platformă nouă de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european.
Citește și: Republica Moldova respinge ideea Chinei, privind suveranitatea fostelor republici din URSS
Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene aparţine preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei.
Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ''decenii'' pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ''comunitate politică europeană'', care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.
Prima reuniune a CPE a avut loc la 6 octombrie 2022 la Praga.
Zeci de lideri europeni, la Summitul Comunităţii Politice Europene de la castelul din Bulboaca, pentru a-și arăta solidaritatea în faţa agresiunii ruse
Aproape 50 de lideri din Europa se reunesc la al doilea Summit al Comunităţii Politice Europene, un for de discuţii creat anul trecut după invazia Rusiei în Ucraina vecină.
Este un semn de susţinere pentru fosta republică sovietică şi pentru Ucraina vecină, în timp ce Kievul se pregăteşte să lanseze o contraofensivă împotriva forţelor ruseşti de ocupaţie.
Cu atât mai mult, acest summit care se desfăşoară într-o regiune pe care Moscova obişnuia să o considere în sfera sa de influenţă este un deget simbolic vârât în ochii lui Vladimir Putin, un semn al angajamentului colectiv al Europei de a-şi da mâna în faţa agresivităţii ruse, relatează News.ro, citând Politico.
Reuniunea celor 27 de state membre ale UE şi a altor 20 de ţări europene la un castel din inima ţinutului viticol moldovenesc va aborda o serie de chestiuni strategice şi va lansa o nouă misiune de parteneriat al UE în această ţară. Însă accentul va fi pus pe o demonstraţie simbolică de unitate, care are loc chiar la uşa Ucrainei.
De altfel, nu este exclus ca însuşi preşedintele Volodimir Zelenski să-şi facă apariţia în mijlocul partenerilor europeni, o posibilitate încă neconfirmată din motive de securitate. Se ştie însă că Volodimir Zelenski se afla miercuri seară la Odesa, la doar 200 de kilometri depărtare.
"Dacă staţi la Moscova şi vedeţi 47 de ţări din imediata sau apropiata voastră vecinătate întâlnindu-se, fiind împreună, atunci acesta este un mesaj important", a declarat, potrivit Reuters, un oficial UE înainte de summitul care are loc la 35 km sud-est de capitala Chişinău.
O ţară de 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, membră NATO, Moldova a primit mai mulţi refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor decât orice altă ţară, chiar în momentul în care preţurile la alimente şi energie creşteau vertiginos ca urmare a conflictului. Guvernul de la Chişinău a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze această ţară, majoritar românofonă, folosindu-se de influenţa sa asupra mişcării separatiste din Transnistria, majoritar rusofonă, menţionează Reuters.
În cadrul summitului - a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, creată la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron - se vor discuta probleme diverse, de la securitatea cibernetică la migraţie şi securitate energetică. De asemenea, va fi o oportunitate de a discuta tensiunile de pe continent, de la Azerbaidjan şi Armenia la recentele confruntări din nordul Kosovo.
Programul Summitului cuprinde o sesiune plenară, cu participarea tuturor delegaţiilor, şi grupuri de lucru, care vor avea loc în paralel şi în cadrul cărora se vor dezbate teme care vizează securitatea, energia şi conectivitatea. Preşedintele României, Klaus Iohannis, va susţine o intervenţie în cadrul sesiunii plenare şi va participa la grupul de lucru privind securitatea.
Obiectivele Chișinăului, la Summitul CPE
Moldova, ca şi Ucraina, a depus anul trecut cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după invazia rusă, iar Chişinăul intenţionează să se folosească de acest summit pentru a-şi prezenta reformele şi pentru a-i convinge pe liderii UE să deschidă cât mai curând posibil negocierile de aderare.
"Pentru noi, prezenţa a 50 de lideri în Republica Moldova este o piatră de hotar, este cel mai mare eveniment de politică externă pe care l-a găzduit vreodată Moldova", a declarat Olga Roşca, consilierul pe probleme de politică externă al preşedintei Maia Sandu.
"Este modul nostru de a ne ancora viitorul în Europa şi în UE. Este modul nostru de a accelera procesul de aderare la UE", a afirmat Olga Roşca, citată de Reuters.
Obiectivul Republicii Moldova, a adăugat ea, este ca o decizie să fie luată la Consiliului European din decembrie, astfel încât negocierile de aderare să poată demara la începutul anului 2024.
Unii se tem că aşteptările diferite ale ţărilor participante şi amploarea summitului - pentru care Franţa a oferit sprijin logistic şi de securitate - vor fi un obstacol în calea obţinerii unor victorii politice concrete.
Diversitatea politică şi rivalităţile tradiţionale dintre unii dintre participanţi, de la Armenia şi Azerbaidjan la Grecia şi Turcia, ar putea, de asemenea, să complice lucrurile.
