Conform planului anunțat de Ankara, ofensiva are ca scop eliminarea „coridorului de teroare” format din milițiile kurde, pe care Turcia le socotește teroriste, de-a lungul graniței de sud a Turciei.
Erdogan cere de câțiva ani o „zonă sigură” de-a lungul graniței Turcia-Siria, curățată de milițiile kurde, care nu sunt din aceste orașe, ci s-au instalat pe măsura alungării cuiburilor ISIS.
Două milioane de refugiați sirieni, din cei 3,6 milioane câți se află pe teritoriul Turciei, urmează să fie relocați în această „zonă sigură”.
Unitățile artileriei turce au atacat formațiuni kurde în zona orașului sirian Tel Abiad, a informat canalul A Haber TV. Anterior, Forțele Aeriene Turce au lovit un alt oraș sirian, Ras al-Ain, unul dintre punctele din care au fost retrași luni până la 100 de soldați americani.
Cele două orașe aveau populație majoritar arabă, iar Erdogan a insistat să nu se schimbe procentul etnic în favoarea kurzilor.
În Siria, regimul Assad, susținut de Rusia și Iran, implementează un astfel de „plan”, de epurare etnico-religioasă, forțând populația siriană sunnită, care a inițiat și continuă revolta antiguvernamentală, să se refugieze și aducând familiile milițiilor șiite de diferite etnii, susținute de Teheran, care au luptat pentru regimul de la Damasc.
Orașele siriene de la granița cu Turcia, care aveau populație majoritar arabă sunnită, și-au modificat componența în urma războiului împotriva ISIS, multe fiind ocupate de milițiile kurde, aliații de bază ai SUA în această luptă împotriva terorismului.
În timp ce Senatul SUA amenință Ankara că va fi exclusă din NATO dacă invadează Siria, armata turcă bombardează pozițiile kurzilor cu artilerie grea în Al-Mushrifah, Khirbet al-Banat, al-Asadiia și Bir Nuh, iar avioanele militare turcești survolează orașul Derbasia, la 50 de kilometri distanță de graniță.
Erdogan asigură că nu este vorba de nicio invazie, ci doar de o „reașezare” legitimă a refugiaților sirieni în zonele unde au fost majoritari.
Îngrijorarea internațională pornește de la faptul că Turcia ar putea profita de acest scop justificat pentru a porni o amplă ofensivă împotriva kurzilor, oriunde s-ar afla aceștia în Siria, fără să se oprească la „zona sigură” declarată.
Turcia a avut până acum două operațiuni militare în Siria – Scutul Eufratului și Ramura de măslin – în urma cărora au fost create zone de securitate tampon între orașele de frontieră Azaz și Jarabulus, în timp ce orașul Afrin este ocupat.
Marea Britanie și Franța au solicitat o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta situația, iar președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut Turciei să „oprească operațiunea militară”.
Însă, secretarul general al Nato, Jens Stoltenberg, a declarat că Turcia are „preocupări legitime de securitate”, dar că se așteaptă ca țara să „acționeze cu restricție și să se asigure că orice acțiune este proporțională și măsurată.”
Exodul refugiaților din comunitățile de frontieră este în creștere.
Forțele kurde au avertizat asupra unei „catastrofe umanitare” care ar putea fi generată de operațiunea militară turcă.
Mustafa Bali, un purtător de cuvânt al Forțelor Democrate Siriene, formațiune militară kurdă susținută de SUA, a declarat că avioanele de război ale Turciei „au vizat zonele civile” din nordul Siriei, provocând „o panică imensă” în regiune.
„Operațiunea turcă menită să creeze o așa-numită zonă sigură generează noi lupte în războiul de opt ani din Siria, care ar putea deplasa sute de mii de oameni”, a spus Bali.
Kurzii au cerut SUA să înființeze o zonă fără zbor în nord-estul Siriei, pentru a proteja populația civilă de atacurile aeriene turcești, dar nu au obținut-o.
Atunci, au cerut Moscovei să intermedieze și să garanteze un dialog cu Guvernul de la Damasc, Moscova încurajându-i pe kurzi să-și rezolve divergențele cu regimul Assad.
Ministerul Afacerilor Externe din Siria a condamnat planurile Turciei și, deși a învinovățit unele grupări kurde pentru ceea ce se întâmplă, spunând că acestea au fost folosite ca instrument pentru a ajuta un presupus „proiect american”, a declarat că Siria este gata să-și primească înapoi „fiii rătăciți”.
